Gadovist 1,0 Mmol/ml

Gadovist trebuie administrat numai de către personalul medical cu practică în domeniul IRM.

Mod de administrare

Acest medicament se administrează numai pe cale intravenoasă.

Doza necesară este administrată prin injectare în bolus. Îmbunătăţirea contrastului IRM poate începe imediat după administrare (la scurt timp de la injectare, în funcţie de secvenţele impulsurilor utilizate şi de protocolul examinării).

Contrastul optim se observă în timpul primului pasaj arterial în cazul ÎC-ARM şi după aproximativ 15 minute de la injectarea Gadovist pentru celelalte indicaţii (timpul depinzând de tipul de leziune/ţesut).

Secvenţele de scanare T1-ponderate sunt adecvate în special pentru examinările cu contrast îmbunătăţit.

Administrarea intravasculară a mediului de contrast trebuie, dacă este posibil, să se facă cu pacientul în decubit dorsal. După administrare, pacientul trebuie ținut sub observație cel puțin o jumătate de oră, deoarece experiența demonstrează că majoritatea reacțiilor adverse apar în acest interval de timp (vezi pct. 4.4).

Instrucțiuni de utilizare:

Forme de prezentare doar pentru administrare în doză unică: flacoane de 2 ml, 7,5 ml și 15 ml.

Forme de prezentare pentru administrare în doză unică sau pentru multi-pacient: flacoane de 30 ml. Pentru administrare multi-pacient, Gadovist trebuie administrat împreună cu un injector automat aprobat pentru administrare multi-pacient.

Pentru instrucțiuni privind prepararea și administrarea medicamentului, vezi Secțiunea 6.6.

Doze Trebuie utilizată cea mai scăzută doză care furnizează un contrast suficient în scop diagnostic. Doza trebuie calculată pe baza greutății corporale a pacientului și nu trebuie să depășească doza recomandată per kilogram de greutate corporală detaliată la acest punct.

Adulţi

Indicații la nivelul SNC Doza recomandată pentru adulți este de 0,1 mmol Gadovist pentru un kg greutate corporală (GC). Aceasta este echivalentul a 0,1 ml de Gadovist pe kg GC de soluție 1,0 M. Dacă există o suspiciune clinică de prezență a unei leziuni neidentificate prin IRM sau când informații mai precise ar putea influența terapia pacientului, poate fi efectuată o altă injecție de până la 0,2 ml per kg GC, în decurs de 30 de minute de la prima injecție.

O doză de cel puţin 0,075 mmol gadobutrol per kg greutate corporală (echivalent a 0,075 ml Gadovist per kg greutate corporală) poate fi administrată pentru imagistica la nivelul SNC (vezi pct. 5.1).

Cantitatea totală maximă ce poate fi administrată este de 0,3 mmol Gadovist per kg greutate corporală (echivalentul a 0,3 ml Gadovist per kg de greutate corporală).

IRM pentru întregul corp (cu excepţia ARM) În general, administrarea de Gadovist 0,1 ml per kg greutate corporală este suficientă pentru a răspunde la întrebările clinice.

ÎC-ARM Imagistica pentru un câmp de vizualizare (CV):

• 7,5 ml pentru pacienţi cu greutate sub 75 kg,
• 10 ml pentru pacienţi cu greutate de 75 kg și peste (corespunzând la 0,1 până la 0,15 mmol/kg greutate corporală). Imagistica pentru mai mult de un câmp de vizualizare (CV):
• 15 ml pentru pacienţi cu greutate corporală sub 75 kg,
• 20 ml pentru pacienţi cu greutate de 75 kg și peste (corespunzând la 0,2 până la 0,3 mmol/kg gretate corporală).

Grupe speciale de pacienţi

Insuficienţă renală Gadovist trebuie utilizat la pacienţii cu disfuncţie renală severă (RFG < 30 ml/min/1,73m2) şi la pacienţii aflaţi în perioada perioperatorie a transplantului hepatic numai după o evaluare atentă a raportului risc/beneficiu şi dacă informaţiile de diagnosticare sunt esenţiale şi indisponibile prin examen RMN fără substanță de contrast (vezi pct. 4.4). Dacă utilizarea Gadovist este necesară, doza nu trebuie să depăşească 0,1 mmol/kg greutate corporală. Nu trebuie să se utilizeze mai mult de o doză la o scanare. Din cauza lipsei de informaţii privind administrarea repetată, injecţiile cu Gadovist nu trebuie repetate decât la un interval de cel puţin 7 zile între administrări.

Copii şi adolescenţi Pentru copii de toate vârstele (inclusiv nou-născuţi la termen) doza recomandată este 0,1 mmol gadobutrol per kilogram greutate corporală (echivalent cu 0,1 ml Gadovist per kilogram greutate corporală) pentru toate indicaţiile (vezi pct. 4.1).

Nou-născuţii până la vârsta de 4 săptămâni şi sugarii până la vârsta de 1 an Din cauza imaturităţii funcţiei renale la nou-născuţii până la vârsta de 4 săptămâni şi la sugarii până la vârsta de 1 an, Gadovist trebuie utilizat la aceşti pacienţi numai după o evaluare atentă, la o doză care să nu depăşească 0,1 mmol per kg greutate corporală. Nu trebuie utilizată mai mult de o doză în timpul unei scanări. Din cauza lipsei de informaţii cu privire la administrarea de doze repetate, injecţiile cu Gadovist nu trebuie repetate decât dacă intervalul dintre administrări este de cel puţin 7 zile.

Vârstnici (65 de ani şi peste) Nu se consideră necesară ajustarea dozei. Trebuie să se dea dovadă de precauţie la pacienţii vârstnici (vezi pct. 4.4).

Gadobutrolul nu trebuie utilizat intratecal. Au fost raportate cazuri grave, cu risc vital și letale, în principal cu reacții neurologice (de exemplu comă, encefalopatie, convulsii), în cazul administrării intratecale.

În timpul injectării Gadovist în venele subțiri este posibilă apariția unor reacții adverse, cum sunt eritem și edem.

Atunci când se utilizează Gadovist regulile generale de siguranţă pentru imagistica prin rezonanţă magnetică trebuie să fie respectate, în special excluderea implanturilor feromagnetice.

Hipersensibilitate sau alte reacţii de idiosincrazie Similar altor substanţe de contrast cu administrare intravenoasă, Gadovist poate fi asociat cu apariţia unor reacţii anafilactoide/de hipersensibilitate sau alte reacţii idiosincrazice (de exemplu, sindromul de detresă respiratorie acută/edem pulmonar cu și fără context de reacții de hipersensibilitate), caracterizate prin efecte la nivel cardiovascular, respirator sau la nivel cutanat, ajungând până la reacţii grave, incluzând şocul. În general, pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare sunt mai susceptibili să prezinte evenimente grave sau chiar cu potenţial letal, ca rezultat al reacţiilor de hipersensibilitate severe. Riscul apariţiei reacţiilor de hipersensibilitate poate fi mai mare în cazul:

• reacţiilor anterioare la substanţe de contrast,
• antecedentelor de astm bronşic,
• antecedentelor de tulburări alergice.

La pacienţii cu predispoziţie la alergii, decizia de a administra Gadovist trebuie luată după evaluarea deosebit de atentă a raportului risc/beneficiu. Cele mai multe dintre aceste reacţii apar în decurs de 30 de minute de la administrare. De aceea, se recomandă observarea pacientului post-procedură. Pentru a putea reacţiona imediat în caz de urgenţă, trebuie să existe disponibile imediat medicamente pentru tratamentul reacţiilor de hipersensibilitate sau alte reacţii de idiosincrazie, precum şi pregătirea pentru instituirea măsurilor de urgenţă necesare (vezi pct. 4.2).

Reacţiile întârziate (după câteva ore până la câteva zile) au fost observate rar (vezi pct. 4.8).

Insuficienţă renală Înainte de administrarea Gadovist se recomandă screeningul tuturor pacienţilor pentru depistarea disfuncţiei renale, prin analize de laborator.

S-au raportat cazuri de fibroză sistemică nefrogenă (FSN), asociate cu utilizarea anumitor agenţi de contrast cu conţinut de gadoliniu la pacienţii cu disfuncţie renală severă acută sau cronică (RFG< 30 ml/min/1,73 m2). Pacienţii supuşi unui transplant hepatic sunt expuşi unui risc deosebit, întrucât incidenţa insuficienţei renale acute este mare la acest grup.

Întrucât există posibilitatea apariţiei FSN la utilizarea Gadovist, acesta trebuie utilizat la pacienţii cu disfuncţie renală severă şi la pacienţii aflaţi în perioada perioperatorie a unui transplant hepatic numai după o analiză atentă a raportului risc/beneficiu şi doar dacă informaţiile de diagnosticare sunt esenţiale şi indisponibile prin examenul IRM fără substanță de contrast.

Hemodializa efectuată la scurt timp după administrarea Gadovist poate fi utilă în eliminarea Gadovist din organism. Nu există dovezi care să susţină iniţierea hemodializei în scopul prevenirii sau tratării FSN la pacienţii care nu urmează deja tratament prin hemodializă.

Nou-născuţi şi sugari Din cauza imaturităţii funcţiei renale la nou-născuţii în vârstă de până la 4 săptămâni şi sugarii în vârstă de până la 1 an, Gadovist trebuie utilizat la aceşti pacienţi numai după o evaluare atentă.

Vârstnici Întrucât clearance-ul renal al gadobutrolului poate fi afectat la persoanele vârstnice, este deosebit de important screeningul pacienţilor cu vârsta de 65 de ani şi peste, pentru depistarea disfuncţiei renale.

Convulsii Similar altor substanţe de contrast care conţin gadolinium, sunt necesare precauţii speciale la pacienţi cu prag convulsivant scăzut.

Excipienți Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol sodiu (23 mg) per doză (raportat la doza medie administrată unei persoane de 70 kg), deci practic ”nu conține sodiu”.

Profilul general de siguranţă pentru Gadovist se bazează pe datele obţinute de la mai mult de 6300 de pacienţi în urma studiilor clinice şi din monitorizarea după punerea pe piață.

Reacţiile adverse cele mai întâlnite ( 0,5%) la pacienţi care au primit Gadovist sunt cefalee, stări de greaţă şi ameţeli.

Cele mai grave reacţii adverse la pacienţii cărora li s-a administrat Gadovist sunt stopul cardiac, sindrom de detresă respiratorie acută/edem pulmonar şi reacţiile anafilactice severe (inclusiv stop respirator şi şoc anafilactic).

Reacţiile anafilactice sau alte reacţii de idiosincrazie, întârziate (cele care apar la câteva ore sau chiar la câteva zile de la administrare) au fost foarte rar observate (vezi pct. 4.4).

Majoritatea reacţiilor adverse au fost de intensitate uşoară sau moderată.

Reacţiile adverse la medicament observate în urma studiilor clinice sunt clasificate în funcţie de frecvenţă. Grupele de frecvenţă sunt definite utilizând următoarea convenţie: frecvente (≥ 1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100), rare (≥ 1/10000 şi <1/1000). Reacţiile adverse identificate doar în perioada de monitorizare după punerea pe piață, pentru care nu a putut fi estimată o frecvenţă, sunt enumerate în categoria „frecvenţă necunoscută”.

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Tabelul 1: Reacţii adverse raportate în cadrul studiilor clinice sau în perioada după punerea pe piață, la pacienţii cărora li s-a administrat Gadovist

Pacienții cu predispoziție la alergii prezintă mai frecvent reacții de hipersensibilitate (vezi pct. 4.4).

S-au raportat cazuri izolate de fibroză sistemică nefrogenă (FSN) în cazul administrării altor substanțe de contrast cu conţinut de gadoliniu (vezi pct. 4.4).

După administrarea Gadovist s-au observat variaţii ale parametrilor funcţiei renale, inclusiv creşteri ale creatininemiei.

Copii și adolescenți Pe baza a două studii de fază I/III cu doză unică la 138 pacienți copii și adolescenți cu vârsta între 2-17 ani şi la 44 pacienţi cu vârsta între 0 – < 2 ani (vezi pct. 5.1), frecvența, tipul și severitatea reacțiilor adverse suspectate la copii de toate vârstele (inclusiv nou-născuţi la termen) sunt comparabile cu profilul cunoscut al reacțiilor adverse la adulți. Acest lucru a fost confirmat într-un studiu de fază IV, incluzând mai mult de 1100 copii și adolescenți în supravegherea de după punerea pe piaţă.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro