Imuran 50 mg
Comprimate filmate · DCI: Azathioprinum
Imuran conține substanța activă denumită azatioprină și aparţine unui grup de medicamente denumite imunosupresoare.
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.
Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.
Imuran conține substanța activă denumită azatioprină și aparţine unui grup de medicamente denumite imunosupresoare. Acestea atenuează răspunsul sistemului imunitar.
Imuran este uneori necesar pentru a ajuta organismul dumneavoastră să accepte transplanturi de organe, cum ar fi un nou rinichi, inimă sau ficat sau pentru a trata anumite afecţiuni în care sistemul imunitar reacţionează împotriva organismului dumneavoastră (boli autoimune).
Bolile autoimune pot include: ‒ artrita reumatoidă severă (o boală în care sistemul imunitar atacă celulele care îmbracă articulațiile, determinând umflarea, durerea și rigiditatea acestora); ‒ lupusul eritematos sistemic (o boală în care sistemul imunitar atacă multe organe și țesuturi ale corpului, inclusiv pielea, articulațiile, rinichii, creierul și alte organe şi care cauzează oboseală severă, febră, rigiditate și durere articulară); ‒ dermatomiozita şi polimiozita (un grup de boli care cauzează inflamații ale mușchilor, slăbiciune musculară și erupție cutanată); ‒ hepatita cronică activă autoimună (o boală în care sistemul imunitar atacă celulele hepatice şi care provoacă inflamație hepatică, oboseală, dureri musculare, îngălbenirea pielii și febră); ‒ pemfigusul vulgar (o boală în care sistemul imunitar atacă celulele pielii şi care cauzează vezicule severe ale pielii, gurii, nasului, gâtului și organelor genitale); ‒ poliarterita nodoasă (o boală rară care cauzează inflamația vaselor de sânge); ‒ anemia hemolitică autoimună şi purpura trombocitopenică idiopatică refractară cronică (o afecțiune gravă a sângelui în care organismul distruge celulele roșii din sânge mai repede decât le poate produce, cu simptome de slăbiciune și dificultăți de respirație); ‒ purpura trombocitopenică idiopatică refractară cronică (o afecțiune a cărui număr scăzut de trombocite poate provoca vânătăi ușoare sau excesive și sângerări).
Imuran poate fi de asemenea folosit pentru a trata boala inflamatorie intestinală (boala Crohn sau colita ulcerativă).
Medicul dumneavoastră a ales acest medicament deoarece se potriveste afecţiunii de care suferiţi.
Imuran poate fi folosit singur dar este mai des utilizat în combinaţie cu alte medicamente.
Imuran este utilizat ca antimetabolit imunosupresiv singur sau, mai frecvent, în combinaţie cu alţi agenţi (de obicei corticosteroizi) şi metode care influenţează răspunsul imun. Efectul terapeutic va fi evident numai după săptămâni sau luni şi poate include reducerea dozei steroizilor, astfel reducând toxicitatea asociată unor doze ridicate precum şi utilizării corticosteroide prelungite.
Imuran, în combinaţie cu corticosteroizi şi/sau alţi agenţi sau proceduri imunosupresive, este indicat pentru creşterea supravieţuirii organelor transplantate, cum ar fi transplantul renal, cardiac şi hepatic; reduce nevoia de corticosteroizi în cazul transplantului renal.
Imuran este indicat pentru tratamentul bolii intestinale inflamatorii moderate sau severe (BII) (boala Crohn sau colita ulcerativă) în cazul pacienţilor care necesită tratament corticosteroid, al pacienţilor care nu tolerează tratamentul corticosteroid, sau al pacienţilor refractari la alt tratament standard de primă linie.
Imuran, singur sau, cel mai frecvent, în combinaţie cu corticosteroizi şi/sau alte medicamente şi proceduri, a fost utilizat cu bune rezultate clinice (care pot include reducerea dozelor sau întreruperea corticosteroizilor) la o parte din pacienţii cu următoarele afecţiuni:
- artrită reumatoidă gravă;
- lupus eritematos sistemic;
- dermatomiozită şi polimiozită;
- hepatită cronică activă auto-imună;
- pemfigus vulgar;
- poliarterită nodoasă;
- anemie hemolitică autoimună;
- purpură trombocitopenică idiopatică cronică refractară la alte tratamente.
- dacă sunteţi alergic la azatioprină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6).
- dacă sunteţi alergic la Puri-Nethol (6-mercaptopurină), un medicament similar cu Imuran.
Imuran este contraindicat pacienţilor cu hipersensibilitate la azatioprină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. Hipersensibilitatea la 6-mercaptopurină (6-MP) trebuie să avertizeze medicul asupra unei probabile hipersensibilităţi la Imuran.
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente. Acest lucru se datorează faptului că Imuran poate afecta modul în care medicamentele funcționează. De asemenea, alte medicamente pot afecta modul în care Imuran funcționează. În special, spuneți medicului dumneavoastră dacă luați sau intenționați să luați oricare dintre următoarele medicamente:
- ribavirină (un medicament antiviral)
- metotrexat (utilizat în principal pentru a trata cancerele)
- alopurinol, oxipurinol, tiopurinol sau alți inhibitori ai xantin oxidazei, cum ar fi febuxostat (utilizat în principal în tratamentul gutei)
- penicilamina (utilizată în special pentru tratarea artritei reumatoide)
- captoprilul (utilizat în special pentru a trata tensiunea arterială crescută şi insuficienţa cardiacă)
- anticoagulante cum ar fi warfarina sau acenocumarolul (utilizate pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge)
- cimetidina (utilizată pentru a trata ulcerele stomacului şi sindroamele dispeptice)
- indometacinul (utilizat ca analgezic şi ca antiinflamator)
- medicamente citostatice (medicamente utilizate pentru tratarea diferitelor tipuri de cancer)
- aminosalicilații, de ex. olsalazină, mesalazină sau sulfasalazină (utilizate în principal în tratamentul colitei ulceroase și a bolii Crohn)
- co-trimoxazolul (folosit pentru a trata infecţiile)
- infliximab (utilizat în principal în tratamentul colitei ulceroase și a bolii Crohn)
- relaxante musculare, de ex. tubocurarină sau succinilcolină (utilizate în timpul operațiilor), deoarece acestea pot interacționa cu Imuran. Trebuie să informați anestezistul dvs. despre tratamentul cu Imuran înainte de operație.
Dacă nu sunteți sigur că oricare dintre acestea este valabilă în cazul dumneavoastră, întrebați medicul sau farmacistul înainte să luați Imuran
Vaccinarea și Imuran Luaţi legătura cu medicul dumneavoastră înainte de a vi se administra orice tip de vaccin. Este important să procedaţi aşa deoarece vaccinurile vii atenuate (de exemplu, vaccin împotriva gripei, vaccin rujeolic, vaccin BCG etc.), vă pot cauza infecţii dacă vă sunt administrate cât timp vă aflaţi sub tratament cu Imuran.
Imuran împreună cu alimente și băuturi Trebuie să luați medicamentul cu cel puțin o oră înainte sau 2 ore după ce ați consumat lapte sau produse lactate.
Alimente, lapte și produse lactate Administrarea azatioprinei împreună cu alimente poate scădea ușor expunerea sistemică, dar este puțin probabil să aibă o semnificație clinică (vezi pct. 4.8). Prin urmare, azatioprina poate fi administrată cu alimente sau pe stomacul gol, dar pacienții trebuie să standardizeze metoda de administrare. Doza nu trebuie luată cu lapte sau produse lactate, deoarece conține xantin oxidază, o enzimă care metabolizează 6-mercaptopurina și poate duce, prin urmare, la scăderea concentrațiilor plasmatice de 6-mercaptopurină (vezi pct. 4.2 și 5.2).
Vaccinuri:
Activitatea imunosupresivă a Imuran poate avea ca rezultat un răspuns atipic şi cu efecte negative asupra organismului faţă de vaccinurile cu germeni vii. Prin urmare, se recomandă ca pacienții să nu primească vaccinuri cu germeni vii până la cel puțin 3 luni după terminarea tratamentului cu azatioprină (vezi pct. 4.4).
Este posibil ca răspunsul la vaccinurile cu germeni inactivaţi să fie diminuat, un astfel de răspuns fiind observat în cazul vaccinului hepatitic B pe pacienţii sub tratament cu azatioprină şi corticosteroizi.
Un studiu clinic limitat a indicat faptul că dozele standard terapeutice de Imuran nu afectează într-un mod nociv pentru organism răspunsul la vaccinul polivalent pneumococic, aşa cum a rezultat din observarea concentraţiei medii a anticorpilor specifici anti-capsulari.
Efectul altor medicamente asupra azatioprinei
Ribavirina Ribavirina este un inhibitor al enzimei inozin-monofosfat-dehidrogenaza (IMPDH) determinând o scădere a formării de nucleotide active 6-tioguaninice. După administrarea concomitentă a unui prodrog al azatioprinei cu ribavirina a fost raportată mielosupresie severă. Din această cauză nu se recomandă administrarea concomitentă a azatioprinei cu ribavirina (vezi pct. 4.4 și 5.2).
Agenţi citostatici/mielosupresivi: Atunci când este posibil, trebuie evitată administrarea concomitentă a medicamentelor citostatice, sau a medicamentelor cu efect mielosupresiv, cum ar fi penicilamina. Există rapoarte clinice contradictorii despre interacţiunea dintre Imuran şi cotrimoxazol, care a determinat modificări hematologice grave.
A existat un raport care a sugerat că modificările hematologice pot apărea datorită administrării concomitente a Imuran şi captopril.
S-a sugerat faptul că cimetidina şi indometacinul pot avea efect mielosupresiv, care poate fi crescut prin administrarea concomitentă a Imuran.
Alopurinol/oxipurinol/tiopurinol și alți inhibitori ai xantin oxidazei: Activitatea xantin oxidazei este inhibată de alopurinol, oxipurinol şi tiopurinol, care are ca rezultat o conversie redusă a acidului 6-tioinozinic biologic activ la acidul 6-tiouric, inactiv biologic. Atunci când alopurinol, oxipurinol şi/sau tiopurinol sunt administrate concomitent cu 6-mercaptopurină sau azatioprină, doza de 6-mercaptopurină sau azatioprină trebuie redusă la 1/4 din doza iniţială (vezi pct. 4.2).
Alți inhibitori ai xantin oxidazei, cum ar fi febuxostatul, pot scădea metabolismul azatioprinei. Administrarea concomitentă nu este recomandată, deoarece datele sunt insuficiente pentru a determina o reducere adecvată a dozei.
Agenţi blocanţi neuromusculari: Există dovezi clinice care arată că Imuran antagonizează efectul relaxanților musculari care nu depolarizează cum ar fi curare, d-tubocurarină și pancuroniu. Datele experimentale confirmă că azatioprina poate potenţa blocarea neuromusculară produsă de agenţii de depolarizare, cum ar fi succinilcolina, şi poate reduce blocul produs de agenţii non-depolarizanţi cum ar fi tubocurarina. Există o variabilitate considerabilă a intensităţii acestei interacţiuni.
Warfarină: A fost raportată inhibarea efectului anticoagulant al warfarinei, atunci când a fost administrată în asociere cu azatioprină.
Aminosalicilaţi: Având în vedere evidenţierea in vitro și in vivo a faptului că derivaţii aminosalicilaţi (de ex. olsalazină, mesalazină sau sulfasalazină) inhibă enzima TPMT, aceştia trebuie administraţi cu precauţie pacienţilor care primesc concomitent Imuran (vezi 4.4 Precauţii speciale pentru utilizare).
Metotrexat Metotrexatul, administrat oral în doză de 20 mg/m2 a determinat creşterea ASC-ului pentru mercaptopurină cu aproximativ 31% iar metotrexatul administrat intravenos în doză de 2 sau 5 g/m2 a determinat creşterea ASC-ului pentru mercaptopurină cu 69% şi respectiv 93%. Astfel, la administrarea concomitentă a mercaptopurinei cu doze mari de metotrexat, doza de mercaptopurină trebuie ajustată în vederea menţinerii unui număr corespunzător de celule albe.
Infliximab Au fost observate interacțiuni între azatioprină și infliximab. Pacienții tratați cu azatioprină au avut creșteri tranzitorii ale nivelului nucleotidului 6-tioguanină (un metabolit activ al azatioprinei) și o scădere a numărului mediu de leucocite, în primele săptămâni de la perfuzia cu infliximab, care au revenit la niveluri normale după 3 luni.
Alte interacţiuni: S-a arătat că furosemidul afectează metabolizarea azatioprinei de către ţesutul hepatic uman in vitro. Semnificaţia clinică nu este cunoscută.
Efectul mercaptopurinei asupra altor medicamente
Anticoagulante A fost raportată inhibiţia efectului anticoagulant al warfarinei şi al acenocumarolului, în cazul administrării concomitente cu azatioprină. Din această cauză, pot fi necesare doze mai mari de anticoagulant. Se recomandă monitorizarea cu atenţie a testelor de coagulare la administrarea concomitentă a anticoagulantelor cu azatioprină.
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina Trebuie luate în considerare soluții contraceptive fiabile dacă dumneavoastră sau partenerului dumneavoastră vi se administrează Imuran.
Dacă sunteți gravidă, medicul dumneavoastră va lua în considerare cu atenție dacă trebuie să luați acest medicament, pe baza riscurilor și beneficiilor tratamentului.
Spuneți imediat medicului dumneavoastră dacă aveți mâncărime intensă, excesivă, dar fără erupții cutanate, în cursul sarcinii De asemenea, este posibil să aveți greață şi pierderea apetitului alimentar împreună cu mâncărimea, ceea ce indică prezența unei stări numite colestază de sarcină (problemă care afectează ficatul în timpul sarcinii).
Alăptarea Cantități mici de Imuran pot trece în laptele matern. Se recomandă ca femeile care primesc Imuran să evite alăptarea dacă beneficiile nu depășesc riscurile potențiale pentru copil. Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru recomandări înainte de alăptare.
Fertilitate Efectele Imuran asupra fertilității nu sunt cunoscute.
Pelagră Spuneți imediat medicului dumneavoastră dacă aveți diaree, erupție cutanată pigmentată localizată (dermatită), un declin al memoriei, judecății sau altor capacități ale gândirii (demență) întrucât aceste simptome ar putea sugera un deficit de vitamină B3 (deficit de acid nicotinic/pelagră).
Fertilitatea Nu este cunoscut efectul tratamentului cu azatioprină asupra fertilității.
Sarcină A fost evidenţiată o transmitere importantă transplacentară şi transamniotică a azatioprinei şi a metaboliţilor săi de la mamă la făt. Imuran nu trebuie administrat în timpul sarcinii fără evaluarea atentă a riscului şi beneficiului.
Mutageneza
Evidenţierea teratogenităţii Imuran la om este echivocă. Ca şi în cazul celorlalte chimioterapice citotoxice, sunt necesare măsuri contraceptive corespunzătoare, atunci când unul din parteneri primeşte Imuran. Anomaliile cromozomiale, care dispar cu timpul, au fost demonstrate în limfocitele descendenților pacienților tratați cu Imuran. Cu excepția unor cazuri extrem de rare, nu s-au observat dovezi fizice evidente de anomalie la descendenții pacienților tratați cu Imuran. Azatioprina și lumina ultravioletă de lungă undă s-au dovedit a avea un efect clastogen sinergic la pacienții tratați cu azatioprină pentru o serie de afecțiuni (vezi pct. 4.4). Au fost raportate cazuri de nou-născuţi prematuri sau subponderali în urma tratamentului cu azatioprină, şi în special în combinaţie cu corticosteroizi. Au fost raportate, de asemenea, avorturi spontane în urma tratamentului cu azatioprină.
Azatioprina şi/sau metaboliţii săi au fost găsiţi în concentraţii scăzute în sângele fetal şi în lichidul amniotic după administrarea maternă a azatioprinei.
O parte din nou-născuţii ale căror mame au luat azatioprină în timpul sarcinii au prezentat leucopenie şi/sau trombocitopenie. Este recomandată o atenţie deosebită în cazul monitorizării hematologice în timpul sarcinii.
Colestaza de sarcină a fost raportată ocazional în asociere cu tratamentul cu azatioprină. Diagnosticarea precoce și întreruperea tratamentului cu azatioprină ar putea minimiza impactul asupra fătului. Totuși, dacă se
confirmă colestaza de sarcină, trebuie efectuată o evaluare atentă a beneficiului pentru mamă și a impactului asupra fătului (vezi pct. 4.4).
Alăptare 6-mercaptopurina a fost identificată în colostru şi în laptele mamelor care au primit tratament cu azatioprină. Datele disponibile au arătat că nivelurile excretate din laptele matern sunt scăzute. Din datele limitate disponibile, riscul la nou-născuți/sugari este considerat puțin probabil, dar nu poate fi exclus.
Se recomandă ca femeile care primesc azatioprină să evite alăptarea dacă beneficiile nu depășesc riscurile potențiale.
Dacă se ia o decizie de a alăpta, deoarece 6-mercaptopurina este un imunosupresor puternic, copilul alăptat trebuie monitorizat îndeaproape pentru semne de imunosupresie, leucopenie, trombocitopenie, hepatotoxicitate, pancreatită sau alte simptome ale expunerii la 6-mercaptopurină.
Ce conţine Imuran
- Substanţa activă este azatioprină. Fiecare comprimat filmat conține 50 mg azatioprină.
- Celelalte componente sunt: nucleu-lactoză monohidrat, amidon de porumb, amidon pregelatinizat, stearat de magneziu, acid stearic; film-hipromeloză, macrogol 400.
Cum arată Imuran şi conţinutul ambalajului Se prezintă sub formă de comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare galbenă, ştanţate cu IM 5 şi cu o linie mediană pe una din feţe. Linia mediană nu are rolul de a diviza comprimatele în doze egale.
Este disponibil în cutii cu 4 blistere din Al/PVC a câte 25 comprimate filmate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă ASPEN PHARMA TRADING LIMITED 3016 Lake Drive, Citywest Business Campus, Dublin 24, Irlanda
Fabricanți EXCELLA GmbH& Co. KG Nürnberger Strasse 12, 90537 Feucht, Germania
ASPEN BAD OLDESLOE GmbH Industriestraße 32-36, 23843, Bad Oldesloe, Germania
Acest prospect a fost revizuit în Aprilie 2024. Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro/.
Un comprimat filmat conţine azatioprină 50 mg.
Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 74,00 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
Nucleu: lactoză monohidrat, amidon de porumb, amidon pregelatinizat, stearat de magneziu, acid stearic.
Film: hipromeloză, macrogol 400.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor. A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după Exp. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
5 ani
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.