Acasă/ Medicamente/ Concor Am
C07FB07 · Betablocante, alte combinatii beta-blocante si blocante ale canalelor de calciu Prescripție, valabilă 6 luni

Concor Am 5 mg/5 mg

Comprimate · DCI: Combinatii (Bisoprololum+amlodipinum)

Concor AM este indicat în tratamentul tensiunii arteriale mari ca tratament de substituţie la pacienţii care au răspuns adecvat la administrarea separată a comprimatelor celor două componente în aceleaşi doze ca şi în combinaţie.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Concor AM este indicat în tratamentul tensiunii arteriale mari ca tratament de substituţie la pacienţii care au răspuns adecvat la administrarea separată a comprimatelor celor două componente în aceleaşi doze ca şi în combinaţie.

Concor AM este indicat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale ca tratament de substituţie pentru pacienţii la care s-au administrat separat medicamentele individuale în aceleaşi doze ca şi în combinaţia în doză fixă.

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Doza recomandată este de: un comprimat din concentraţia care v-a fost prescrisă. În general nu este necesară ajustarea dozelor în cazul insuficienţei hepatice sau renale uşoare sau moderate. În cazul insuficienţei hepatice sau renale severe dozele trebuie modificate.

Vârstnici Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii vârstnici, cu toate acestea este necesară precauţie mai ales la creşterea dozelor.

Mod de administrare Concor AM trebuie administrat dimineaţa, cu sau fără alimente, fără a fi mestecat, cu ajutorul unei cantităţi mici de lichid. Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului în cazul în care aveţi dificultăţi la înghiţirea comprimatului întreg.

Dacă aveţi impresia că efectul Concor AM este prea puternic sau prea slab, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Dacă utilizaţi mai mult Concor AM decât trebuie Dacă luaţi mai multe comprimate de Concor AM decât v-au fost prescrise, adresaţi-vă medicului dumneavoastră. Excesul de lichid se poate acumula în plămâni (edem pulmonar) provocând dificultăți de respirație care pot să apară într-un interval de timp de până la 24-48 de ore după administrare.

Dacă uitați să luaţi Concor AM Încercaţi să luaţi doza omisă cât mai repede posibil. Dacă este timpul pentru următoarea doză, nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza omisă deoarece vă expuneţi unui supradozaj.

Dacă încetaţi să luaţi Concor AM Nu întrerupeţi brusc tratamentul şi nu schimbaţi doza recomandată înainte de a vă adresa medicului dumneavoastră, deoarece în aceste cazuri stadiul insuficienţei cardiace se poate înrăutăţi. Tratamentul nu trebuie întrerupt brusc mai ales în cazul pacienţilor cu afecţiuni coronariene. Dacă este necesară întreruperea tratamentului aceasta se va face gradat.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Concor AM este indicat la pacienţii a căror tensiune arterială este adecvat controlată prin administrarea separată a componentelor medicamentului în aceleaşi doze ca şi combinaţia în doză fixă recomandată.

Doze Doza zilnică recomandată este de un comprimat corespunzător fiecărei concentraţii. Tratamentul nu trebuie întrerupt brusc deoarece acest lucru poate duce la agravarea stării clinice. Tratamentul nu trebuie întrerupt brusc mai ales în cazurile în care pacienţii prezintă şi cardiopatie ischemică. Se recomandă reducerea treptată a dozelor.

Pacienţi cu insuficienţă hepatică: În cazul insuficienţei hepatice metabolizarea amlodipinei poate fi întârziată. La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată nu a fost stabilită doza recomandată în ceea ce priveşte amlodipina. Farmacocinetica amlodipinei nu a fost studiată în insuficienţă hepatică severă. Medicamentul trebuie administrat cu precauţie specială la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 4.4). În cazul insuficienţei hepatice severe doza zilnică maximă de bisoprolol nu trebuie să depăşească 10 mg.

Pacienţi cu insuficienţă renală: Nu este necesară ajustarea dozelor în cazul unei insuficienţe renale uşoare până la moderată. Modificările concentraţiilor plasmatice ale amlodipinei nu sunt corelate cu gradul insuficienţei renale. Amlodipina nu este dializabilă (vezi pct. 4.4). În cazul insuficienţei renale severe (clearance-ul creatininei <20 ml/min) doza zilnică de bisoprolol nu trebuie să depăşească 10 mg.

Vârstnici La pacienţii vârstnici pot fi administrate dozele uzuale; cu toate acestea este recomandată precauţie la creşterea dozelor (vezi pct. 5.2).

Copii şi adolescenţi Siguranţa si eficacitatea Concor AM la copii şi la adolescenţi cu vârsta mai mică de 18 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.

Mod de administrare Concor AM trebuie administrat dimineaţa, cu sau fără alimente, fără a fi mestecat.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • Dacă sunteţi alergic la amlodipină, bisoprolol (substanțele active), derivaţi de dihidropiridină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
  • Dacă aveţi probleme grave de îngustare a căii de ejecţie a ventricolului stâng (cum este stenoză aortică de grad înalt);
  • Dacă aveţi insuficienţă cardiacă acută, insuficienţă cardiacă instabilă după un infarct miocardic sau insuficienţă cardiacă ce necesită injectarea intravenoasă a substanţelor ce cresc forţa de contracţie a inimii;
  • Dacă aveţi un şoc din cauza funcţionării anormale a inimii (în acest caz tensiunea arterială este foarte mică şi circulaţia sanguină poate scade până la colaps);
  • Dacă aveţi o boală cardiacă ce se caracterizează prin bătăi rare ale inimii sau contracţii neregulate ale inimii (bloc atrio-ventricular de gradul II sau III, bloc sino-atrial, sindromul sinusului bolnav);
  • În cazul în care aveți tensiune arterială extrem de mică;
  • În cazul unui ritm cardiac scăzut;
  • În caz de astm bronşic grav;
  • În cazul unei afecţiuni arteriale periferice grave;
  • În cazul sindromului Raynaud, o afecţiune ce determină amorţeală, senzaţie de înţepături şi modificarea culorii degetelor de la mâini şi picioare atunci când sunt expuse la frig;
  • În cazul unui feocromocitom netratat, o tumoră rară a glandei suprarenale;
  • În condiţiile metabolice în care pH-ul sângelui devine acid.

În cazul în care credeţi că vă aflaţi într-unul din cazurile menţionate mai sus, vă rugăm să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă este cazul să utilizaţi acest medicament.

Legate de amlodipină

  • hipotensiune arterială severă,
  • şoc (inclusiv şoc cardiogen),
  • obstrucţie a tractului de ejecţie al ventriculului stâng (de exemplu, stenoză aortică cu grad mare),
  • insuficienţă cardiacă hemodinamic instabilă după infarct miocardic acut.

Legate de bisoprolol:

  • insuficienţă cardiacă acută sau în timpul episoadelor de decompensare a insuficienţei cardiace ce necesită tratament inotrop pozitiv administrat i.v.,
  • şoc cardiogen,
  • bloc atrio-ventricular (BAV) de gradul II sau III (fără pacemaker),
  • sindromul sinusului bolnav,
  • bloc sino-atrial,
  • bradicardie simptomatică,
  • hipotensiune arterială simptomatică,
  • astm bronşic sever,
  • forme severe ale arteriopatiei obliterante periferice sau forme severe ale sindromului Raynaud,
  • feocromocitom netratat (vezi pct. 4.4),
  • acidoză metabolică.

Legate de Concor AM:

  • hipersensibilitate la amlodipină, derivaţi de dihidropiridină, bisoprolol şi/sau oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1.
Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a lua Concor AM.

Concor AM poate fi administrat cu precauţie în situațiile enumerate mai jos, ca urmare, informați medicul dacă una dintre aceste situaţii este valabilă pentru dumneavoastră:

  • vârstă înaintată;
  • insuficienţă cardiacă;
  • diabet cu variaţii mari ale valorilor glicemiei;
  • regim alimentar strict;
  • tratament concomitent antialergic (de desensibilizare) (cum ar fi pentru prevenirea rinitei alergice);
  • tulburări uşoare ale sistemului electric de reglare a ritmului cardiac (bloc AV gradul I);
  • tulburări de perfuzie coronariană (angină Prinzmetal);
  • tulburări vasculare ale extremităţilor caracterizate prin scăderea perfuziei;
  • psoriazis;
  • hipertiroidie;
  • tulburări la nivelul ficatului sau al rinichilor;
  • în cazul unui feocromocitom tratat, o tumoră rară a glandei suprarenale;
  • astm bronşic sau alte boli obstructive pulmonare;
  • dacă urmează să vi se efectueze o intervenţie chirurgicală informaţi medicul anestezist despre tratamentul cu Concor AM.

Medicul dumneavoastră va dori să ia măsuri de precauţie (de exemplu: tratament asociat) dacă aveţi vreuna din afecţiunile menţionate mai sus.

Legate de amlodipină: Siguranţa şi eficacitatea amlodipinei în crizele hipertensive nu a fost stabilită.

Pacienţi cu insuficienţă cardiacă Pacienţii cu insuficienţă cardiacă trebuie trataţi cu precauţie. Într-un studiu de lungă durată care a inclus pacienţi suferind de insuficienţă cardiacă severă (grad NYHA III şi IV), incidenţa cazurilor de edem pulmonar raportată a fost mai mare la grupul de pacienţi trataţi cu amlodipină decât la grupul tratat cu placebo (vezi pct. 5.1). Blocantele canalelor de calciu, incluzând amlodipina, trebuie utilizate cu precauție la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă, deoarece acestea pot crește riscul evenimentelor cardiovasculare viitoare și mortalitatea.

Utilizarea la pacienţi cu insuficienţă hepatică Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al amlodipinei este prelungit şi valorile ASC sunt mai mari la pacienţii cu insuficienţă hepatică; nu au fost stabilite recomandări cu privire la doze. Prin urmare, amlodipina trebuie administrată cu precauţie la aceşti pacienţi. La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă poate fi necesară monitorizarea atentă.

Utilizarea la pacienţii vârstnici La vârstnici creşterea dozei trebuie să se facă cu precauţie (vezi pct. 5.2).

Utilizarea în insuficienţă renală Amlodipina poate fi administrată în doze normale la aceşti pacienţi. Schimbările concentraţiilor plasmatice ale amlodipinei nu sunt corelate cu gradul de insuficienţă renală. Amlodipina nu este dializabilă.

Legate de bisoprolol Cu excepţia cazurilor în care este neapărat necesară, întreruperea tratamentului cu bisoprolol nu trebuie făcută brusc, mai ales la pacienţii cu cardiopatie ischemică, deoarece aceasta poate determina agravarea tranzitorie a afecţiunii (vezi pct. 4.2). Bisoprololul trebuie utilizat cu atenţie deosebită la pacienţii cu hipertensiune arterială sau angină pectorală şi insuficienţă cardiacă asociată.

Bisoprololul trebuie utilizat cu precauţie:

  • la pacienţii cu diabet zaharat ce prezintă fluctuaţii mari ale valorilor glicemiei deoarece pot fi mascate simptomele hipoglicemiei (de exemplu: tahicardie, palpitaţii sau diaforeză),
  • la pacienţii cu regim alimentar strict,
  • la pacienţii cărora li se efectuează tratament de desensibilizare. Ca şi în cazul celorlalte β-blocante, bisoprololul poate potenţa atât sensibilitatea faţă de alergeni cât şi severitatea reacţiilor anafilactice. Tratamentul cu adrenalină poate să nu aibă în toate cazurile efectul terapeutic aşteptat.
  • la pacienţii cu BAV de gradul I,
  • la pacienţii cu angină Prinzmetal; Au fost observate cazuri de vasospasm coronarian. Deși este înalt beta 1-selectiv, atacurile de angina nu pot fi complet excluse atunci când bisoprololul este administrat la pacienții cu angină Prinzmetal.
  • la pacienţii cu arteriopatie obliterantă periferică (mai ales la începutul tratamentului, poate să apară agravarea simptomelor),
  • la pacienţii cu psoriazis sau cu antecedente de psoriazis β-blocantele (de exemplu: bisoprolol) pot fi administrate doar după evaluarea atentă a raportului dintre beneficiile terapeutice şi riscurile posibile,
  • Simptomele tireotoxicozei pot fi mascate în timpul tratamentului cu bisoprolol.
  • Bisoprololul nu trebuie administrat la pacienţii cu feocromocitom înainte de realizarea blocadei receptorilor alfa.
  • La pacienţii aflaţi sub anestezie generală blocada receptorilor β reduce incidenţa aritmiilor şi ischemiei miocardice în timpul inducţiei şi intubaţiei şi în perioada postoperatorie. Se recomandă în mod curent ca blocada receptorilor β să fie menţinută şi perioperator. Medicul anestezist trebuie să ştie despre existenţa blocadei receptorilor β datorită potenţialelor interacţiuni cu alte medicamente, ce pot determina bradiaritmie, diminuarea tahicardiei reflexe şi diminuarea capacităţii de compensare reflexă a pierderii de sânge. Dacă se consideră necesară întreruperea tratamentului cu β-blocant înaintea intervenţiei chirurgicale, aceasta trebuie făcută treptat şi terminată cu 48 ore înaintea anesteziei.
  • Cu toate că β –blocantele selective (beta 1) pot avea un efect mai mic asupra funcţiei pulmonare decât β –blocantele neselective, la fel ca toate β-blocantele, acestea ar trebui evitate la pacienţii cu afecţiuni obstructive ale căilor respiratorii, cu excepţia cazului în care există motive clinice întemeiate pentru utilizarea lor. În cazul în care astfel de motive există, Concor AM poate fi folosit, cu precauţie. În cazul existenţei astmului bronşic sau a bronhopneumopatiei obstructive cronice, ce pot determina simptome, se recomandă asocierea tratamentului bronhodilatator. Ocazional, la pacienţii cu astm bronşic poate să apară creşterea rezistenţei căilor aeriene, de aceea poate fi necesară creşterea dozei de β2 stimulante.

În legătură cu excipienții: Acest medicament conține sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per comprimat, adică practic „nu conţine sodiu”.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Efectul terapeutic și reacţiile adverse ale acestui medicament pot fi determinate de administrarea concomitentă a altor medicamente. Astfel de interacţiuni pot să apară şi dacă a trecut o perioadă de timp prea scurtă de la încetarea utilizării celuilalt medicament.

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luați orice alte medicamente.

Administrarea Concor AM împreună cu următoarele medicamente nu este recomandată:

Antagonişti ai calciului din grupa verapamilului şi din grupa diltiazemului: Aceste medicamente sunt utilizate pentru tratamentul tensiunii arteriale mari şi al anginei pectorale cronice stabile. Medicamente antihipertensive cu acțiune centrală (de exemplu: clonidină, metildopa, moxonidină, rilmenidină): Nu trebuie să întrerupeţi în nici un caz administrarea acestora înainte de a discuta despre aceasta cu medicul dumneavoastră.

Următoarele medicamente pot fi utilizate în acelaşi timp cu Concor AM doar în anumite condiţii şi cu precauţie deosebită:

Medicamente care reglează ritmul cardiac (chinidina, disopiramida, lidocaina, fenitoina, flecainida, propafenona, amiodarona): aceste medicamente sunt utilizate pentru tratamentul unui ritm cardiac neregulat sau anormal.

Medicamente β-blocante cu administrare locală (de exemplu: picături oftalmice pentru tratamentul glaucomului).

Parasimpatomimetice. Aceste medicamente sunt utilizate, de exemplu, ca stimulante ale muşchilor netezi pentru tratamentul tulburărilor gastro-intestinale, ale vezicii urinare sau glaucomului.

Insulina şi antidiabeticele orale.

Hipnotice, medicamente anestezice.

Glicozide cardiotonice (digitalice), medicamente utilizate pentru tratamentul insuficienţei cardiace.

Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): Aceste medicamente pot fi utilizate pentru tratamentul artritei, al durerii sau al inflamaţiei.

Medicamente simpatomimetice (de exemplu: isoprenalină, dobutamină, norepinefrină, epinefrină): Aceste medicamente sunt utilizate în secţiile de urgenţă pentru tratamentul afecţiunilor circulatorii severe.

Orice medicament care poate determina scăderea tensiunii arteriale, ca efect terapeutic sau reacţie adversă (de exemplu: alte antihipertensive, antidepresive triciclice, barbiturice, fenotiazine).

Simvastatină, un medicament cu efect de scădere a colesterolului.

Tacrolimus, un medicament utilizat pentru a controla modul în care sistemul imunitar funcționează.

Ciclosporină, un imunosupresor.

Dantrolen, perfuzie utilizată pentru tratamentul anomaliilor severe de reglare a temperaturii corpului.

Efectele posibile ale administrării următoarelor medicamente împreună cu Concor AM trebuie luate în considerare de către medicul dumneavoastră:

Mefloquină, un medicament utilizat pentru profilaxia sau tratamentul malariei.

Inhibitori ai monoaminooxidazei (IMAO, cu excepţia IMAO-B), medicamente utilizate pentru tratamentul depresiei.

Medicamente care afectează metabolizarea amlodipinei de exemplu:

  • ketoconazol, itraconazol (medicamente antifungice),
  • ritonavir, indinavir, nelfinavir (medicamente numite inhibitori de protează, utilizate în tratamentul infecţiei cu HIV),
  • rifampicină, eritromicină, claritromicină (antibiotice),
  • preparatele care conţin Hypericum Perforatum (Sunătoare).

Concor AM împreună cu alimente, băuturi și alcool Alcoolul poate potenţa acţiunea acestui medicament de scădere a tensiunii arteriale.

Sucul de grepfrut și grepfrut nu trebuie consumate de persoanele care iau Concor AM. Acest lucru este necesar deoarece grepfrut şi sucul de grepfrut pot conduce la creșterea concentraţiilor de substanţă activă, amlodipină, în sânge, ceea ce poate determina o creștere imprevizibilă a efectului de scădere a tensiunii arteriale al Concor AM.

Legate de amlodipină

Efecte ale altor medicamente asupra amlodipinei

  • Inhibitori ai CYP3A4: administrarea concomitentă cu amlodipină a unui inhibitor CYP3A4 puternic sau moderat (de exemplu inhibitori de protează ca indinavir, saquinavir sau ritonavir, antifungice azolice cum sunt fluconazol şi itraconazol, macrolide cum sunt eritromicina şi claritromicina, verapamil sau diltiazem), poate determina creşterea semnificativă a expunerii la amlodipină, rezultând un risc crescut de hipotensiune arterială. Semnificația clinică a acestor variații de farmacocinetică poate fi mai pronunțată la pacienții vârstnici. Astfel, pot fi necesare monitorizarea clinică și ajustarea dozei.
  • Inductori ai CYP3A4: Concentrația plasmatică a amlodipinei poate varia în eventualitatea administrării concomitente a inductorilor cunoscuți ai CYP3A4. Drept urmare, este necesară monitorizarea tensiunii arteriale și avută în vedere reglarea dozei, atât în timpul, cât și după administrarea concomitentă de medicamente, în special în cazul inductorilor puternici ai CYP3A4 (de exemplu, rifampicina, hypericum perforatum).

Nu este recomandată administrarea amlodipinei cu grepfrut sau suc de grepfrut deoarece biodisponibilitatea poate fi crescută la unii pacienţi, ceea ce determină amplificarea efectelor de scădere a tensiunii arteriale.

Dantrolen (perfuzie) La animale, după administrarea de verapamil şi administrarea intravenoasă de dantrolen, s-au observat cazuri de fibrilaţie ventriculară letală şi colaps cardiovascular în asociere cu hiperkaliemie. Din cauza riscului de hiperkaliemie, la pacienţi susceptibili de hipertermie malignă şi la cei trataţi pentru hipertermie malignă, este recomandată evitarea administrării concomitente de blocante ale canalelor de calciu, cum este amlodipina.

Efecte ale amlodipinei asupra altor medicamente Efectul de scădere a tensiunii arteriale al amlodipinei potenţează efectul de scădere a tensiunii arteriale al altor medicamente cu proprietăţi antihipertensive.

Tacrolimus În cazul administrării concomitente cu amlodipină, există un risc de creştere a concentrațiilor sanguine de tacrolimus, dar mecanismul farmacocinetic al acestei interacțiuni nu este pe deplin înțeles. Pentru a evita toxicitatea tacrolimusului, administrarea de amlodipină la un pacient tratat cu tacrolimus necesită monitorizarea nivelurilor sanguine de tacrolimus și ajustarea dozei de tacrolimus atunci când este cazul.

Ciclosporină Nu au fost efectuate studii privind interacțiunile medicamentoase dintre ciclosporină și amlodipină pe voluntari sănătoși sau alte populații, cu excepția pacienților cu transplant renal, unde au fost observate creșteri variabile ale concentrației (medie 0% – 40%) de ciclosporină. La pacienții cu transplant renal tratați cu amlodipină, trebuie luată în considerare monitorizarea nivelurilor de ciclosporină și, dacă este necesar, doza de ciclosporină ar trebui să fie redusă.

Simvastatină Administrarea concomitentă a unor doze multiple de amlodipină 10 mg cu simvastatină 80 mg a determinat o creştere cu 77% a expunerii la simvastatină, comparativ cu administrarea simvastatinei în monoterapie. La pacienţii în tratament concomitent cu amlodipină, trebuie limitatặ doza de simvastatină la 20 mg pe zi.

În studiile clinice referitoare la interacţiuni, amlodipina nu a afectat farmacocinetica atorvastatinei, a digoxinei, sau a warfarinei.

Legate de bisoprolol

Asocieri nerecomandate:

  • Antagonişti ai calciului din grupa verapamilului şi, în mai mică măsură, din grupa diltiazemului: Efect inhibitor asupra contractilităţii, conducerii atrio-ventriculare şi tensiunii arteriale. Administrarea intravenoasă de verapamil la pacienţii aflaţi sub tratament cu β-blocante poate determina hipotensiune arterială marcată şi bloc atrio-ventricular.
  • Medicamente antihipertensive cu acţiune centrală cum sunt clonidina, metildopa, moxonidina, rilmenidina: Utilizarea concomitentă a medicamentelor antihipertensive cu acţiune centrală poate determina scăderea frecvenţei cardiace şi a debitului cardiac şi vasodilataţie. Întreruperea bruscă a administrării acestora poate determina creşterea riscului de apariţie a “hipertensiunii arteriale de rebound”.

Asocieri ce trebuie utilizate cu precauţie:

-Antagonişti ai calciului din grupa dihidropiridinelor cum este nifedipina: Utilizarea concomitentă poate creşte riscul de apariţie a hipotensiunii arteriale şi nu poate fi exclusă creşterea riscului deteriorării suplimentare a funcţiei pompei ventriculare la pacienţii cu insuficienţă cardiacă.

  • Medicamente antiaritmice din clasa I (de exemplu: disopiramidă, chinidină, lidocaină, fenitoină, flecainidă, propafenonă): Pot fi potenţate efectul asupra timpului de conducere atrio-ventriculară şi efectul inotrop negativ.
  • Medicamente antiaritmice din clasa III (de exemplu: amiodaronă): Poate fi potenţat efectul asupra timpului de conducere atrio-ventriculară.
  • Medicamente parasimpatomimetice: Utilizarea concomitentă poate creşte timpul de conducere atrio-ventriculară şi riscul de apariţie a bradicardiei.
  • Medicamente β-blocante cu administrare locală (de exemplu: picături oftalmice pentru tratamentul glaucomului): Pot potenţa efectele sistemice ale bisoprololului.

-Insulină şi antidiabetice orale: Potenţarea efectului de scădere a glicemiei. Blocada receptorilor β adrenergici poate masca simptomele hipoglicemiei.

  • Medicamente anestezice: Diminuarea tahicardiei reflexe şi creşterea riscului de apariţie a hipotensiunii arteriale (pentru informaţii suplimentare vezi pct. 4.4).
  • Glicozide digitalice: reducerea frecvenţei cardiace, creşterea timpului de conducere atrio-ventriculară.
  • Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): AINS pot diminua efectul hipotensor al bisoprololului.
  • Medicamente β-simpatomimetice (de exemplu: isoprenalină, dobutamină): Asocierea cu bisoprolol poate diminua efectele ambelor medicamente.
  • Simpatomimetice ce activează atât receptorii α cât şi β-adrenergici (de exemplu: norepinefrină, epinefrină): Asocierea cu bisoprolol poate evidenţia efectele vasoconstrictoare ale acestor medicamente, mediate de către receptorii α-adrenergici, ce determină creşterea tensiunii arteriale. Astfel de interacţiuni sunt considerate a fi mult mai probabile în cazul utilizării β-blocantelor neselective.
  • Alte medicamente antihipertensive sau medicamente cu potenţial hipotensor (de exemplu: antidepresive triciclice, barbiturice, fenotiazine): Utilizarea concomitentă poate creşte riscul apariţiei hipotensiunii arteriale.

Asocieri ce trebuie avute în vedere:

  • Mefloquină: creşterea riscului de apariţie a bradicardiei.
  • Inhibitori ai monoaminooxidazei (cu excepţia IMAO-B): Potenţarea efectului hipotensor al β-blocantului dar şi creşterea riscului de producere a crizei hipertensive.
Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Sarcina Din cauza experienţei clinice insuficiente în ceea ce priveşte utilizarea la femeile gravide, administrarea Concor AM se va face numai după evaluarea balanţei beneficiu/risc de către medic, prin urmare trebuie să informaţi medicul dumneavoastră dacă sunteţi gravidă sau doriţi să rămâneţi gravidă. În cazul administrării în timpul sarcinii poate fi necesară monitorizarea atentă a fătului şi a nou-născutului.

Alăptarea S-a demonstrat că amlodipina se excretă în lapte matern în cantități mici. Concor AM nu este recomandat pe perioada alăptării.

Sarcina Bisoprololul are efecte farmacologice care pot determina efecte dăunătoare asupra sarcinii şi/sau fătului/nou-născutului. În general, blocantele receptorilor β-adrenergici reduc perfuzia placentară, care a fost asociată cu întârziere a creşterii, moarte intrauterină, avort spontan sau travaliu precoce. Reacţiile adverse (de exemplu: bradicardie, hipoglicemie) pot să apară şi la făt sau la nou-născut. Dacă este necesar tratamentul cu blocante ale receptorilor β-adrenergici, este de preferat utilizarea blocantelor selective ale receptorilor β1-adrenergici.

Siguranţa administrării amlodipinei la femeile însărcinate nu a fost stabilită. În studiile pe animale au fost observate la doze mari efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3).

Administrarea Concor AM nu este recomandată în perioada de sarcină, decât dacă este neapărat necesară. Dacă tratamentul cu Concor AM este considerat necesar, se recomandă monitorizarea fluxului sanguin utero-placentar şi a creşterii fetale. În cazul în care apar efecte dăunătoare asupra sarcinii sau fătului trebuie avută în vedere utilizarea unui alt tip de tratament. Nou-născutul trebuie monitorizat cu atenţie. Simptomele hipoglicemiei şi bradicardia sunt de aşteptat să devină manifeste în decursul primelor 3 zile de viaţă extrauterină.

Alăptarea La om nu există date referitoare la excreţia bisoprololului în lapte. Amlodipina este excretată în laptele uman. Proporția dozei materne primite de sugar a fost estimată într-un interval intercuartilic de 3 – 7%, cu o valoare maximă de 15%. Nu se cunoaște efectul amlodipinei asupra sugarului. Prin urmare, alăptarea nu este recomandată în timpul administrării Concor AM.

Fertilitatea Nu există date privind fertilitatea la om pentru medicamentul sub formă de combinaţie în doză fixă. Modificări biochimice reversibile la nivelul spermatozoizilor au fost raportate la unii pacienţi trataţi cu blocante ale canalelor de calciu. Datele clinice sunt insuficiente în ceea ce priveşte efectul potenţial al amlodipinei asupra fertilităţii. Într-un studiu efectuat la şobolan au fost observate efecte adverse asupra fertilității masculine (vezi pct. 5.3). Bisoprolol nu a avut nici o influenţă asupra fertilităţii sau asupra performanţei generale de reproducere în studiile pe animale.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Adresați-vă imediat medicului dumneavoastră dacă după ce luați acest medicament resimțiți oricare dintre reacțiile adverse din continuare:

  • Reacții severe la nivelul pielii, inclusiv erupție intensă trecătoare pe piele, urticarie, înroșire a pielii pe întreg corpul, mâncărimi intense, apariție de vezicule, cojire și umflare a pielii, inflamare a mucoaselor (sindrom Stevens Johnson, necroliză epidermică toxică) sau alte reacții alergice.

Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane): Edeme

Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): Durere de cap, ameţeli, somnolenţă (în special la începutul tratamentului), palpitaţii, înroşire trecătoare la nivelul feţei şi al gâtului, durere abdominală, umflarea gleznelor, oboseală, astenie, senzaţie de amorţeală şi de înţepături la nivelul extremităţilor, tulburări gastro-intestinale precum greaţă, vărsături, alterarea stării intestinale, diaree, constipaţie, dispepsie, tulburări de vedere (inclusiv diplopie), crampe musculare, dispnee.

Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane): Insomnie, schimbări ale dispoziţiei (inclusiv anxietate), depresie, pierderea temporară a conştienţei (sincopă), hipoestezie, parestezie, percepţie anormală a gustului (disgeuzie), tremor, tinitus, tensiune arterială mică, rinită, tuse, gură uscată, alopecie, sângerări minore la nivelul pielii şi al mucoaselor (purpură), decolorarea pielii, transpiraţii abundente, mâncărimi, iritaţie trecătoare pe piele, exantem, urticarie, artralgie, mialgie, dureri de spate, micţiune frecventă, tulburări de micţiune, nicturie, impotenţă, creşterea sânilor la bărbaţi, dureri în piept, durere, stare de indispoziţie, creştere în greutate, scădere în greutate, tulburări de somn, tulburări de conducere cardiacă, agravarea insuficienţei cardiace pre-existente, aritmie cardiacă, rată cardiacă scăzută (mai puţin de 50 bătăi pe minut), tensiune arterială mică, bronhospasm la pacienţii cu astm bronşic sau cu boli pulmonare obstructive în antecedente, slăbiciune musculară.

Rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane): Confuzie, nivel ridicat al trigliceridelor, coşmaruri, senzaţii nereale, care reprezintă percepţii anormale fără a detecta vreun stimul, senzaţii asemănătoare celor reale sau care par reale (halucinaţii), scăderea secreţiei lacrimale (trebuie luată în consideraţie dacă purtaţi lentile de contact), deficienţe ale auzului, rinită alergică, hepatită, reacţii de hipersensibilitate cum sunt mâncărimi, înroşirea trecătoare la nivelul

feţei şi al gâtului, erupţie trecătoare la nivelul pielii, creşterea nivelului plasmatic al enzimelor hepatice.

Foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane): Scăderea numărului de celule albe şi plachete sanguine, reacţii alergice, creşterea valorilor plasmatice ale glucozei, hipertonie, neuropatie periferică, infarct miocardic, inflamarea neuniformă a vaselor mici de sânge (vasculită), gastrită, hiperplazie gingivală, pancreatită, icter, umflarea acută a pielii sau mucoasei mai ales la nivelul pleoapelor, buzelor, încheieturilor, genital, glotei, faringelui şi limbii (angioedem), inflamarea gravă a pielii sau mucoaselor cu formarea de vezicule roşii (eritem polimorf), eritem generalizat, cruste la nivelul pielii (dermatită exfoliativă), leziuni veziculoase grave la nivelul pielii şi al mucoasei bucale, regiunii genitale şi anale, cu febră, gât inflamat şi oboseală (sindrom Stevens-Johnson), sensibilitate la lumina solară, conjunctivită; medicamentele cu mecanism de acţiune similar bisoprololului (substanţă activă a acestui medicament) pot determina apariţia sau o agravare a psoriazisului (boală de piele cronică cu formaţiuni sub formă de cruste roşii cu mâncărimi) sau care pot declanşa tulburări de piele psoriaziforme, tulburări care combină mișcări involuntare, rigiditate musculară și contracții, tremor (sindrom extrapiramidal).

Raportarea reacţiilor adverse Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

Reacţiile adverse observate în cursul utilizării separate a celor două componente sunt prezentate utilizând următoarea convenţie privind frecvenţa:

Legate de amlodipină Cele mai frecvente reacţii adeverse raportate în timpul tratamentului sunt: somnolenţă, ameţeli, cefalee, palpitaţii, înroșirea feței, durere abdominală, greaţă, umflarea gleznelor, edem şi oboseală.

Tulburări hematologice şi limfatice Foarte rare: leucopenie, trombocitopenie

Tulburări ale sistemului imunitar Foarte rare: reacţii alergice

Tulburări metabolice şi de nutriţie Foarte rare: hiperglicemie

Tulburări psihice Mai puţin frecvente: depresie, schimbări ale dispoziţiei (inclusiv anxietate), insomnie Rare: confuzie

Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: somnolenţă, ameţeli, cefalee (mai ales la iniţierea tratamentului) Mai puţin frecvente: tremor, disgeuzie sincopă, hipoestezie, parestezie Foarte rare: hipertonie, neuropatie periferică

Tulburări oculare Frecvente: tulburări vizuale (inclusiv diplopie)

Tulburări acustice şi vestibulare Mai puţin frecvente: tinitus

Tulburări cardiace Frecvente: palpitaţii Mai puţin frecvente: aritmie (inclusiv bradicardie, tahicardie ventriculară şi fibrilaţie atrială) Foarte rare: infarct miocardic, aritmie

Tulburări vasculare Frecvente: înroșirea feței Mai puţin frecvente: hipotensiune arterială Foarte rare: vasculită

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Frecvente: dispnee Mai puţin frecvente: tuse, rinită

Tulburări gastro-intestinale Frecvente: dureri abdominale, greaţă, dispepsie, alterări intestinale (inclusiv diaree şi constipaţie) Mai puţin frecvente: vărsături, xerostomie Foarte rare: pancreatită, gastrită, hiperplazie gingivală

Tulburări hepatobiliare Foarte rare: hepatită, icter, enzime hepatice crescute

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Mai puţin frecvente: alopecie, purpură, depigmentare a pielii, hiperhidroză, prurit, iritaţie trecătoare a pielii, exantem, urticarie Foarte rare: angioedem, eritem multiform, dermatită exfoliativă, sindrom Stevens- Johnson, edem Quincke, fotosensibilitate Cu frecvenţă necunoscută: Necroliză epidermică toxică

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Frecvente: umflarea gleznelor, crampe musculare Mai puţin frecvente: artralgie, mialgie, dorsalgii

Tulburări renale şi ale căilor urinare Mai puţin frecvente: tulburări de micţiune, nicturie, frecvenţă urinară crescută

Tulburări ale aparatului genital şi sânului Mai puţin frecvente: disfuncție erectilă, ginecomastie

Investigaţii diagnostice Mai puţin frecvente: creştere în greutate, scădere în greutate

În cele mai multe cazuri cu colestază

Au fost raportate cazuri excepţionale de sindrom piramidal.

Legate de bisoprolol

Tulburări metabolice şi de nutriţie Rare: creşterea valorilor serice de trigliceride

Tulburări psihice: Mai puţin frecvente: depresie, tulburare de somn Rare: coşmar, halucinaţie

Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: ameţeli, cefalee Rare: sincopă

Tulburări oculare Rare: scăderea secreţiei lacrimale (trebuie avut în vedere dacă pacientul poartă lentile de contact) Foarte rare: conjunctivită

Tulburări acustice şi vestibulare Rare: deficienţe de auz

Tulburări cardiace Mai puţin frecvente: tulburări de conducere AV, deteriorare a insuficienţei cardiace pre-existente, bradicardie

Tulburări vasculare Frecvente: senzaţie de rece sau amorţeală la nivelul extremităţilor Mai puţin frecvente: hipotensiune arterială

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Mai puţin frecvente: bronhospasm la pacienţii cu astm bronşic sau cu afecţiuni obstructive ale căilor pulmonare în antecedente Rare: rinite alergice

Tulburări gastro-intestinale Frecvente: tulburări gastro-intestinale cum sunt greaţă, vărsături, diaree, constipaţie

Tulburări hepatobiliare Rare: hepatită

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Rare: reacţii de hipersensibilitate cum sunt prurit, eritem facial tranzitor, erupţie cutanată tranzitorie. Foarte rare alopecie, beta-blocantele pot provoca sau agrava psoriazisul sau pot provoca reacţii cutanate asemănătoare psoriazisului.

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Mai puţin frecvente: slăbiciune musculară şi crampe musculare

Tulburări ale aparatului genital şi sânului Rare: disfuncție erectilă

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Frecvente: oboseală Mai puţin frecvente: astenie

Investigaţii diagnostice Rare: creşterea valorilor enzimelor hepatice (ALAT, ASAT)

Aceste simptome apar mai ales la începutul tratamentului. Sunt în general uşoare şi adesea dispar după 1-2 săptămâni.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro. Website: www.anm.ro

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conţine Concor AM

  • Substanţele active sunt fumaratul de bisoprolol şi amlodipina. Concor AM 5 mg/5 mg comprimate: fiecare comprimat conţine fumarat de bisoprolol 5 mg şi amlodipină 5 mg (sub formă de besilat). Concor AM 5 mg/10 mg comprimate: fiecare comprimat conţine fumarat de bisoprolol 5 mg şi amlodipină 10 mg (sub formă de besilat). Concor AM 10 mg/5 mg comprimate: fiecare comprimat conţine fumarat de bisoprolol 10 mg şi amlodipină 5 mg (sub formă de besilat).

Concor AM 10 mg/10 mg comprimate: fiecare comprimat conţine fumarat de bisoprolol 10 mg şi amlodipină 10 mg (sub formă de besilat).

  • Celelalte componente sunt: celuloză microcristalină, amidon glicolat de sodiu tip A, stearat de magneziu, dioxid de siliciu coloidal anhidru.

Cum arată Concor AM şi conţinutul ambalajului

Concor AM 5 mg/5 mg: Comprimate albe sau aproape albe, fără miros, având forma alungită, uşor convexe cu lungimea de 9,5 mm şi lățimea de 4,5 mm, cu o linie mediană pe una din feţe şi marcate cu MS pe cealaltă faţă. Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului pentru a fi înghiţit uşor şi nu de divizare în doze egale. Concor AM 5 mg/10 mg: Comprimate albe sau aproape albe, fără miros, rotunde, aplatizate, cu margini teşite, cu diametrul de 10 mm, cu o linie mediană pe una din feţe şi marcate cu MS pe cealaltă faţă. Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului pentru a fi înghiţit uşor şi nu de divizare în doze egale. Concor AM 10 mg/5 mg: Comprimate albe sau aproape albe, fără miros, având forma ovală, uşor convexe, cu lungimea de 13 mm și lățimea de 7 mm, cu o linie mediană pe una din feţe şi marcate cu MS pe cealaltă faţă. Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului pentru a fi înghiţit uşor şi nu de divizare în doze egale.

Concor AM 10 mg/10 mg: Comprimate albe sau aproape albe, fără miros, rotunde, uşor convexe, cu diametrul de 10 mm, cu o linie mediană pe una din feţe şi marcate cu MS pe cealaltă faţă. Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului pentru a fi înghiţit uşor şi nu de divizare în doze egale.

Concor AM se prezintă în ambalaje de 28, 30, 56 sau 90 comprimate în blistere OPA-Al-PVC/Al în cutie de carton.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricanţii

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă Merck Romania SRL Str. Gara Herăstrău, nr. 4D, Clădirea C, etaj 6, 020334, București, România

Fabricanţii EGIS Pharmaceuticals PLC H-1165 Budapesta, Bökényföldi út 118-120, Ungaria

Merck Healthcare KGaA Frankfurter Strasse 250, 64293 Darmstadt, Germania

Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spaţiului Economic European sub următoarele denumiri comerciale:

Austria Concor AMLO Bulgaria Concor AM Croaţia Concor AM Republica Cehă Concor Combi Ungaria Concor AMLO Italia CONGEXAM Letonia Concor AM Polonia Concoram România Concor AM Slovacia Concor Combi

Acest prospect a fost revizuit în Aprilie 2023.

Concor AM 5 mg/5 mg comprimate: fiecare comprimat conţine fumarat de bisoprolol 5 mg şi amlodipină 5 mg (sub formă de besilat).

Concor AM 5 mg/10 mg comprimate: fiecare comprimat conţine fumarat de bisoprolol 5 mg şi amlodipină 10 mg (sub formă de besilat).

Concor AM 10 mg/5 mg comprimate: fiecare comprimat conţine fumarat de bisoprolol 10 mg şi amlodipină 5 mg (sub formă de besilat).

Concor AM 10 mg/10 mg comprimate: fiecare comprimat conţine fumarat de bisoprolol 10 mg şi amlodipină 10 mg (sub formă de besilat).

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Celuloză microcristalină Amidon glicolat de sodiu tip A Stearat de magneziu Dioxid de siliciu coloidal anhidru

fumarat de bisoprolol 5 mg şi · substanță activă
Celuloză microcristalină · excipient
Amidon glicolat de sodiu tip A · excipient
Stearat de magneziu · excipient
Dioxid de siliciu coloidal anhidru · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

Acest medicament nu necesită condiții de temperatură speciale de păstrare. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare (EXP) înscrisă pe blister şi pe cutie. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi semne vizibile de deteriorare (decolorare).

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

5 ani

Acest medicament nu necesită condiții de temperatură speciale de păstrare. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 28 compr. · 8773/2016/01
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 30 compr. · 8773/2016/02
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 56 compr. · 8773/2016/03
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 90 compr. · 8773/2016/04

Documente oficiale