Albendazol Vim Spectrum 200 mg

Albendazol Vim Spectrum se administrează pe cale orală. Poate fi administrat în timpul mesei, după masă sau pe stomacul gol.

Nu sunt necesare măsuri speciale cum ar fi: repausul alimentar sau administrarea de purgative.

Oxiuriază: Adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta peste 6 ani: Doza recomandată este de 400 mg albendazol într-o priză unică, repetată după 7 zile. Se impun măsuri riguroase de igienă şi, de asemenea, trebuie tratate şi persoanele din anturaj.

Ascaridioză, tricocefaloză, ankilostomiază, necatoriază Adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta peste 6 ani: Doza recomandată este de 400 mg albendazol într-o priză unică. In caz de tricocefaloză, dacă examenul coproparazitologic efectuat la 3 săptămâni după tratament este pozitiv, trebuie efectuată o a doua cură de tratament.

Strongiloidoză, teniază Adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta peste 6 ani: Doza recomandată este de 400 mg albendazol în priză unică 3 zile consecutiv. Dacă examenul coproparazitologic efectuat la 3 săptămâni după tratament este pozitiv, trebuie efectuată o a doua cură de tratament.

Giardioză intestinală La copii cu vârsta între 6 şi 12 ani, doza zilnică recomandată este de 400 mg albendazol, în priză unică, timp de 5 zile.

Copii cu vârsta sub 6 ani Pentru copii cu vârsta sub 6 ani se recomandă forme farmaceutice adecvate vârstei.

Vârstnici Experienţa referitoare la administrarea medicamentului la pacienţii cu vârsta peste 65 ani este limitată (vezi pct. 5.2). Cu toate că raportările nu indică necesitatea ajustării dozelor, albendazolul trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii vârstnici cu disfuncţie hepatică.

Insuficienţă renală Deoarece excreţia renală a albendazolului şi a metabolitului său principal, sulfoxidul de albendazol este neglijabilă, este puţin probabil ca la pacienţii cu insuficienţă renală clearance-ul acestor compuşi să fie modificat. Cu toate că nu este necesară ajustarea dozelor, pacienţii cu semne sau simptome de insuficienţă renală trebuie atent monitorizaţi.

Insuficienţă hepatică Deoarece albendazolul este rapid metabolizat la nivelul ficatului, rezultând principalul său metabolit farmacologic activ, sulfoxidul de albendazol, este de aşteptat ca insuficienţa hepatică să determine efecte semnificative asupra profilului farmacocinetic al sulfoxidului de albendazol. Înaintea începerii tratamentului cu albendazol, pacienţii cu rezultate anormale ale testelor funcţionale hepatice (valori serice ale transaminazelor) trebuie atent monitorizaţi (vezi pct. 4.4).

Pentru a evita administrarea albendazolului la începutul sarcinii, femeile aflate în perioada fertilă trebuie să înceapă tratamentul în timpul primei săptămâni a ciclului menstrual sau după ce au obţinut un rezultat negativ la testul de sarcină. De asemenea, aceste femei trebuie să evite sarcina în timpul şi 5 săptămâni după terminarea tratamentului cu albendazol.

În cursul tratamentului cu albendazol a fost observată creşterea uşoară sau moderată a valorilor concentraţiei enzimelor hepatice la aproximativ 16% dintre pacienţi. Aceste valori au revenit la normal după întreruperea tratamentului.

Tratamentul cu albendazol poate evidenţia o neurocisticercoză pre-existentă, în special în zone de infecţie puternică cu Taenia sp. Pacienţii pot prezenta simptome neurologice, cum sunt convulsiile, presiune intracraniană crescută şi semne focale, ca rezultat al reacţiei inflamatorii cauzate de moartea

parazitului în creier. Simptomele pot apărea imediat după tratament; trebuie iniţiată de urgenţă o terapie adecvată cu glucocorticoizi şi anticonvulsivante.

Deoarece conţine lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

În cazul tratamentului de scurtă durată cu doze mici s-au raportat:

Tulburări ale sistemului imunitar Rare: reacţii de hipersensibilitate, incluzând erupţii cutanate tranzitorii, prurit şi urticarie.

Tulburări ale sistemului nervos Mai puţin frecvente: cefalee şi ameţeli.

Tulburări gastro-intestinale Mai puţin frecvente: simptome la nivelul porţiunii superioare a tubului digestiv (de exemplu: durere epigastrică sau abdominală, greaţă, vărsături) şi diaree.

Tulburări hepatobiliare Rare: creşteri ale valorilor serice ale enzimelor hepatice.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Foarte rare: eritem polimorf, sindrom Stevens-Johnson.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.