Fortinol Ep 2%
Pic. oftalmice cu eliberare prelungită · DCI: Carteololum
FORTINOL EP aparţine clasei de medicamente numite beta-blocante.
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.
Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.
FORTINOL EP aparţine clasei de medicamente numite beta-blocante.
Este utilizat pentru tratamentul local al următoarelor afecţiuni ale ochilor:
- un anumit tip de glaucom (glaucom cronic cu unghi deschis), presiune crescută la nivel ocular (hipertensiune intraoculară).
- Hipertensiune intraoculară.
- Glaucom cronic cu unghi deschis.
- dacă sunteţi alergic la clorhidratul de carteolol sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6),
- dacă aveţi sau aţi avut în trecut probleme cu respiraţia, cum sunt astm bronşic sau bronhopneumopatie obstructivă cronică severă (boală severă a plămânilor care poate determina respiraţie şuierătoare, dificultate la respiraţie şi/sau tuse persistentă),
- dacă aveţi un ritm cardiac lent, insuficienţă cardiacă sau tulburări ale ritmului cardiac (bătăi neregulate ale inimii),
- dacă aveţi bradicardie (bătăi ale inimii mai rare decât în mod normal, adică <45-50 bătăi pe minut),
- dacă aveţi feocromocitom şi nu urmaţi tratament (producere excesivă a unui hormon care induce tensiune arterială mare severă).
Cu toate că efectele sistemice ale beta-blocantelor au fost observate numai în cazuri excepţionale după instilare oculară, trebuie avute neapărat în vedere contraindicaţiile beta-blocantelor administrate pe cale sistemică.
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Boli reactive ale căilor respiratorii, inclusiv astm bronşic sau antecedente de astm bronşic, bronhopneumopatie obstructivă cronică severă.
- Insuficienţă cardiacă.
- Şoc cardiogen.
- Bloc atrioventricular de grad II sau III, necontrolat cu un pacemaker.
- Sindrom de sinus bolnav (incluzând bloc sino-atrial).
- Bradicardie.
- Feocromocitom netratat.
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, ați utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.
FORTINOL EP poate afecta alte medicamente sau poate fi afectat de alte medicamente pe care le utilizați, inclusiv alte picături oftalmice administrate pentru tratarea glaucomului.
- Dacă utilizaţi orice alt medicament care se aplică la nivelul ochiului, trebuie să:
- aplicaţi celălalt medicament oftalmic,
- aşteptaţi 15 minute,
- aplicaţi apoi FORTINOL EP.
- Pentru tratamentul unui anumit tip de glaucom (cum este glaucomul cu unghi închis), medicul vă poate prescrie şi picături oftalmice care conţin un medicament cu efect miotic.
- Este necesară monitorizare oftalmologică dacă utilizaţi picături oftalmice care conţin adrenalină/epinefrină în acelaşi timp cu FORTINOL EP (din cauza riscului de dilatare a pupilei).
- Dacă utilizaţi în acelaşi timp beta-blocante cu administrare orală, deseori este necesar ca medicul dumneavoastră să vă modifice doza de FORTINOL EP. Deşi cantitatea de beta-blocant care ajunge în sânge după aplicarea în ochi este mică, trebuie să aveţi în vedere interacţiunile observate la utilizarea beta-blocantelor cu administrare orală:
- Nu se recomandă utilizarea în acelaşi timp a amiodaronei (utilizată pentru tratamentul tulburărilor de ritm cardiac), anumitor antagonişti de calciu (utilizaţi în tratamentul tensiunii arteriale mari, cum sunt diltiazem, fingolimod, ozanimod sau verapamil) sau a altor beta-blocante (pentru tratamentul insuficienţei cardiace).
- Toate beta-blocantele pot masca anumite simptome de hipoglicemie: palpitaţii şi tahicardie.
- Poate să apară o creștere a nivelului plasmatic de lidocaină (administrată pe cale intravenoasă) care să crească riscul efectelor adverse la nivelul inimii și la nivel neurologic.
Când se utilizează mai mult de un medicament pentru ochi cu administrare locală, administrarea medicamentului trebuie efectuată la distanţă de cel puţin 15 minute. Unguentele pentru ochi trebuie administrate ultimele.
Spuneți medicului dumneavoastră dacă utilizați sau intenționați să utilizați medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale, medicamente pentru inimă sau medicamente pentru tratamentul diabetului zaharat sau a sclerozei multiple.
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Medicul dumneavoastră vă va sfătui în fiecare caz în parte, dacă este necesar.
Nu s-au efectuat studii specifice de interacţiune medicamentoasă cu clorhidrat de carteolol.
1) Picături oftalmice, soluţie În cazul administrării concomitente a beta-blocantelor cu adrenalină (epinefrină) a rezultat midriază, raportată ocazional. Este necesară monitorizare în cazul tratamentului concomitent cu soluții oftalmice cu epinefrină (risc de midriază). Când se utilizează mai mult de un meducament oftalmic cu administrare topică, administrarea medicamentului trebuie efectuată la distanţă de cel puţin 15 minute. Unguentele oftalmice trebuie administrate ultimele.
2) Alte medicamente Deşi cantitatea de beta-blocant care ajunge în circulaţia sanguină după instilarea oculară este mică, există risc de interacţiuni medicamentoase. Ca urmare, este indicat să se aibă în vedere interacţiunile observate la administrarea pe cale generală a beta-blocantelor.
Medicamente pentru scăderea ritmului cardiac Multe medicamente pot provoca bradicardie. Aceasta se întâmplă în special în cazul în antiaritmicelor de clasă Ia, beta-blocantelor, anumitor antiaritmice de clasa III, anumitor antagonişti de calciu, digoxinei, pilocarpinei, agenţilor anticolinesterazici, etc..
Administrări concomitente nerecomandate (vezi pct. 4.4) + Diltiazem Tulburări ale automatismului (bradicardie marcată, oprire sinusală), tulburări ale conducerii sinoatriale şi atrioventriculare şi insuficienţă cardiacă. Această combinaţie trebuie utilizată numai sub monitorizare clinică atentă şi prin ECG, în special la vârstnici şi la iniţierea tratamentului.
+ Fingolimod Potenţarea bradicardiei poate avea rezultate fatale. Beta-blocantele sunt deosebit de riscante deoarece acestea împiedică mecanismele de compensare adrenergice. Monitorizare clinică şi prin ECG continuă timp de 24 de ore după prima doză.
+ Ozanimod Potenţarea bradicardiei poate avea rezultate fatale. Beta-blocantele sunt deosebit de riscante deoarece acestea împiedică mecanismele de compensare adrenergice. Monitorizare clinică şi ECG continuă pentru cel puţin 6 ore.
+ Verapamil Tulburări ale automatismului (bradicardie marcată, oprire sinusală), tulburări ale conducerii sinoatriale şi atrioventriculare şi insuficienţă cardiacă. Această combinaţie trebuie utilizată numai sub monitorizare clinică atentă şi prin ECG, în special la vârstnici şi la iniţierea tratamentului.
Administrări concomitente care necesită precauţie la administrare +Amiodaronă Tulburări ale automatismului şi conducerii (suprimare a mecanismelor simpatice compensatorii). Monitorizare clinică şi ECG.
+ Anestezice inhalatorii halogenate (desfluran, halotan, izofluran, metoxifluran, sevofluran) Reducerea de către beta-blocante a recţiilor de contrareglare cardiovasculară (în timpul procedurii chirurgicale inhibarea beta-adrenergică poate fi prevenită prin utilizarea de beta-mimetice). Ca regulă
generală, tratamentul cu beta-blocante nu se întrerupe şi, în niciun caz, nu se întrerupe brusc. Medicul anestezist va fi informat de acest tratament.
+ Medicamente antihipertensive cu efect central (clonidină, guanfacină, metildopa, moxonidină, rilmenidină) Creştere semnificativă a tensiunii arteriale în cazul întreruperii bruşte a tratamentului cu medicament antihipertensiv cu efect central. Evitaţi întreruperea bruscă a tratamentului cu antihipertensive cu efect central. Monitorizare clinică.
+ Glinide (nateglinidă, repaglinidă) Toate beta-blocantele pot masca anumite simptome ale hipoglicemiei: palpitaţii şi tahicardie. Avertizaţi pacientul şi intensificaţi auto-monitorizarea glicemiei, în special la iniţierea tratamentului.
+ Gliptine (linagliptină, saxagliptină, sitagliptină, vildagliptină) Toate beta-blocantele pot masca anumite simptome ale hipoglicemiei: palpitaţii şi tahicardie. Avertizaţi pacientul şi intensificaţi auto-monitorizarea glicemiei, în special la iniţierea tratamentului.
+ Insulină Toate beta-blocantele pot masca anumite simptome ale hipoglicemiei: palpitaţii şi tahicardie. Avertizaţi pacientul şi intensificaţi auto-monitorizarea glicemiei, în special la iniţierea tratamentului.
+ Lidocaină: Când este administrată pe cale IV concentraţiile plasmatice de lidocaină au crescut, cu risc de efecte adverse cardiace și neurologice (scădere a clearance-ului hepatic al lidocainei). Monitorizare clinică şi prin ECG şi, eventualprin control al concentraţiilor plasmatice ale lidocainei în timpul combinaţiei şi după întreruperea tratamentului cu beta-blocante. Dacă este necesar, ajustarea regimului de lidocaină.
+ Propafenonă Tulburări ale contractilităţii, automatismului şi conducerii (suprimare a mecanismelor simpatice compensatorii). Monitorizare clinică şi ECG.
+ Substaţe susceptibile de a induce torsada vârfurilor (amiodaronă, amisulpridă, arsenic, clorochină, clorpromazină, citalopram, cocaină, crizotinib, ciamemazină, disopiramidă, domperidonă, dronedaronă, droperidol, eritromicină, escitalopram, flupentixol, flufenazină, halofantrină, haloperidol, hidrochinidină, hidroxiclorochină, hidroxizină, levomepromazină, lumefantrină, mequitazină, metadonă, moxifloxacină, pentamidină, pimozidă, pipamperonă, piperachină, pipotiazină, chinidină, sotalol, spiramicină, sulpiridă, tiapridă, toremifen, vandetanib, vincamină, zuclopenthixol) Creşterea riscului de tulburări de ritm ventricular, în special torsada vârfurilor. Monitorizare clinică şi electrocardiografică la asociere.
+ Sulfoniluree antidiabetice (glibenclamidă, gliclazidă, glimepiridă, glipizidă) Toate beta-blocantele pot masca anumite simptome ale hipoglicemiei: palpitaţii şi tahicardie. Avertizaţi pacientul şi intensificaţi auto-monitorizarea glicemiei, în special la iniţierea tratamentului.
Administrări concomitente care trebuie avute în vedere + Medicamemte Antiinflamatoare Nesteroidiene AINS (aceclofenac, acid mefenamic, acid niflumic, acid tiaprofenic, alminoprofen, celecoxib, dexketoprofen, trometamol, diclofenac, etodolac, etoricoxib, fenoprofen, flurbiprofen, ibuprofen, indometacin, ketoprofen, meloxicam, morniflumat, nabumetazonă, naproxen, nimesulid, parecoxib, piroxicam, rofecoxib, sulindac, tenoxicam) Reducerea efectului antihipertensiv (inhibare a prostaglandinelor vasodilatatoare de către AINS).
+ Alfa-blocante indicate în afecţiuni urologice (alfuzosin, doxazosin, prazosin, silodosin, tamsulosin, terazosin)
Creştere a efectului hipotensiv, risc de creştere a hipotensiunii arteriale ortostatice.
+ Antihipertensive alfa-blocante (doxazosin, prazosin, urapidil) Efect hipotensiv crescut, risc crescut de hipotensiune ortostatică.
+ Alte medicamente care scad ritmul cardiac (acebutolol, ambenoniu, amiodaronă, atenolol, betaxolol, bisoprolol, carvedilol, celiprolol, clonidină, crizotinib, digoxină, diltiazem, disopiramidă, donepezil, dronedaronă, esmolol, fampridină, fingolimod, galantamină, hidrochinidină, ivabradină, labetalol, levobunolol, meflochină, metoprolol, midodrin, nadolol, nebivolol, neostigmină, pasireotidă, pilocarpină, pindolol, propranolol, piridostigmină, chinidină, rivastigmină, sotalol, tertatolol, talidomidă, timolol, verapamil) Risc de bradicardie excesivă (efect de adiţie).
+ Beta-2-mimetice (bambuterol, indacaterol, olodaterol, salbutamol, terbutalină, vilanterol) Risc de eficacitate redusă reciprocă din cauza antagonismului farmacodinamic.
+ Dihidropiridine (amlodipină, clevidipină, felodipină, isradipină, lacidipină, lercanidipină, manidipină, nicardipină, nifedipină, nimodipină, nitrendipină) Hipotensiune arterială, insuficienţă cardiacă la pacienţii cu insuficienţă cardiacă latentă sau necontrolată terapeutic (efecte inotrope negative de adiţie). De asemenea, prezenţa beta-blocantului poate minimiza reacţia simpatică reflexă care intervine în cazul repercusiunilor hemodinamice excesive.
+ Dipiridamol Creştere a efectelor hipotensive cu dipiridamol IV.
+ Medicamente care provoacă hipotensiune ortostatică (alfuzosin, alimemazină, alizapridă, amantadină, amifostină, amisulpridă, amitriptilină, amoxapină, apomorfină, aripiprazol, avanafil, baclofen, bromocriptină, clorpromazină, clomipramină, clozapină, ciamemazină, isosorbid dinitrat, dosulepină, doxazosin, doxepină, droperidol, entacaponă, flupentixol, flufenazină, haloperidol, imipramină, isosorbid, levodopa, levomepromazină, levosimendan, lisuridă, loxapină, maprotilină, metopimazină, molsidomină, nicorandil, olanzapină, oxomemazină, paliperidonă, penfluridol, perindopril, pimozidă, pipamperonă, pipotiazină, piribedil, pramipexol, prazosin, prometazină, propericiazină, quetiapină, rasagilină, riociguat, risperidonă, ropinirol, rotigotină, selegilină, sildenafil, silodosin, sulpiridă, tadalafil, tamsulosin, terazosin, tiapridă, tolcaponă, trimipramină, trinitrină, vardenafil, vortioxetină, zuclopentixol) Risc de hipotensiune arterială crescută, în special hipotensiune arterială ortostatică.
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina Nu utilizați FORTINOL EP dacă sunteți gravidă decât dacă medicul dumneavoastră consideră că acest lucru este necesar. Nu există date adecvate privind administrarea clorhidratului de carteolol la femei gravide. Pentru a reduce absorbţia sistemică, vezi pct 3.
Alăptarea Nu utilizați FORTINOL EP dacă alăptați. Clorhidratul de carteolol poate ajunge în laptele matern.
Beta-blocantele sunt excretate în laptele matern. Totuşi, în cazul utilizării de doze terapeutice de clorhidrat de carteolol sub formă de picături oftalmice, este puţin probabil ca în laptele matern să fie prezente cantităţi suficiente să producă simptomele clinice ale beta-blocadei la sugar. Pentru a reduce absorbţia sistemică, vezi pct 3. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru recomandări înainte de a utiliza orice medicament în timpul alăptării.
Pasajul sistemic al beta-blocantelor administrate ocular este mai mic decât în cazul administrării pe cale generală, dar acesta există.
Sarcina Nu există date adecvate privind administrarea de clorhidrat de carteolol la femei gravide. Clorhidratul de carteolol nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, decât dacă este absolut necesar. Pentru a reduce absorbţia sistemică, vezi pct 4.2.
Studiile epidemiologice nu au dezvăluit efecte malformative, dar au arătat un risc de întârziere a creşterii intrauterine când beta-blocantele sunt administrate pe cale orală. În plus, semnele şi simptomele beta-blocadei (de exemplu, bardicardia, hipotensiunea arterială, detresa respiratorie şi hipoglicemia) au fost observate la nou-născut atunci când beta-blocantele au fost administrate până în momentul naşterii. Dacă FORTINOL EP este administrat până în momentul naşterii, nou-născutul trebuie atent monitorizat pe durata primelor zile de viaţă.
Alăptarea
Beta-blocantele sunt excretate în laptele matern. Totuşi, în cazul utilizării de doze terapeutice de clorhidrat de carteolol sub formă de picături oftalmice, este puţin probabil ca în laptele matern să fie prezente cantităţi suficiente care să producă simptomele clinice ale beta-blocadei la sugar. Pentru a reduce absorbţia sistemică, vezi pct 4.2.
Ce conţine FORTINOL EP
- Substanţa activă este clorhidratul de carteolol. FORTINOL EP 2%: 1 ml picături oftalmice cu eliberare prelungită conţine clorhidrat de carteolol 20 mg.
- Celelalte componente sunt: clorură de benzalconiu soluţie (conservant), acid alginic, dihidrogenofosfat de sodiu dihidrat, fosfat disodic dodecahidrat, clorură de sodiu, hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului), apă purificată.
Cum arată Fortinol EP şi conţinutul ambalajului
Acest medicament este un beta-blocant pentru uz oftalmic.
FORTINOL EP 2% este disponibil sub formă de picături oftalmice cu eliberare prelungită, soluţie limpede, uşor colorată, ambalată în flacoane a câte 3 ml.
- FORTINOL EP 2%:- cutie cu un flacon cu picurător şi capac cu filet, conţinând 3 ml.
- cutie cu 3 flacoane cu picurător şi capac cu filet, conţinând câte 3 ml. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricanţii
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă
Dr. Gerhard Mann Chem.-Pharm. Fabrik GmbH Brünsbuetteler Damm 165/173 13581 Berlin Germania
Fabricanţii
Laboratoire CHAUVIN Zone Industrielle de Ripotier 50 Avenue Jean Monnet 07200 Aubenas Franţa
Dr Gerhard Mann Chem.-Pharm. Fabrik GmbH Brunsbütteler Damm 165/173, 13581 Berlin Germania
Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Ariei Economice Europene sub următoarele denumiri comerciale:
Franţa: CARTEOL L.P. 2% Belgia, Luxemburg: ARTEOPTIC LA 2% Portugalia: PHYSIOGLAU 2% Spania: ARTEOPTIC 2% Polonia, Republica Cehă, Republica Slovacia: CARTEOL LP 2% Italia: FORTINOL 2% România: Fortinol EP 2% picături oftalmice cu eliberare prelungită 20 mg/ml
Acest prospect a fost revizuit în august 2023.
Clorhidrat de carteolol: 2 g la 100 ml (1 ml picături oftalmice cu eliberare prelungită conţine clorhidrat de carteolol 20 mg)
Excipient cu efect cunoscut: clorură de benzalconiu, dihidrogenofosfat de sodiu dihidrat, fosfat disodic dodecahidrat.
Acest medicament conține clorură de benzalconiu 0,00165 mg în fiecare picătură, care este echivalent cu 0,05 mg/ml şi fosfaţi 0,046 mg în fiecare picătură, care este echivalent cu 1,4 mg/ml (vezi pct. 4.4 şi 4.8).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
Clorură de benzalconiu soluţie Acid alginic Dihidrogenofosfat de sodiu dihidrat Fosfat disodic dodecahidrat Clorură de sodiu Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului) Apă purificată
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe flacon. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare. A se utiliza în decurs de 28 zile după prima deschidere a flaconului. Notaţi data deschiderii pe ambalaj. Nu utilizaţi dacă sigiliul este deteriorat.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
Ȋnainte de deschidere: 2 ani. Perioada de valabilitate după prima deschidere a flaconului: 28 zile
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.