Brufen 400 mg
Comprimate filmate · DCI: Ibuprofenum
Brufen conține substanța activă ibuprofen și aparţine unui grup de medicamente numit AINS (antiinflamatoare nesteroidiene).
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.
Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.
Brufen conține substanța activă ibuprofen și aparţine unui grup de medicamente numit AINS (antiinflamatoare nesteroidiene). Brufen reduce febra, calmează durerea şi are un efect antiinflamator.
Brufen este utilizat de către adulţi şi adolescenţi (cu vârsta între 12 şi 18 ani) (cu greutatea de 40 kg şi peste) pentru a calma durerile de intensitate uşoară până la moderată, pentru combaterea febrei, pentru tratamentul bolilor reumatice (artrită reumatoidă, artroză) şi pentru calmarea durerii menstruale.
Copiii cu vârsta între 6 şi 12 ani (cu greutatea peste 20 kg) pot fi trataţi cu medicamente care conţin ibuprofen 200 mg pentru ameliorarea afecţiunilor dureroase acute şi febrei asociate guturaiului.
De regulă, efectul Brufen se obţine în decurs de 30 de minute.
Artrită reumatoidă, artroză. Dismenoree fără cauză organică. Durere de intensitate uşoară până la moderată. Febră la adulţi şi adolescenţi.
Copii cu vârsta între 6 şi 12 ani (cu greutatea > 20 kg): durere acută şi febră asociată răcelii comune. Indicaţiile pentru copii se aplică numai pentru medicamente care conţin ibuprofen 200 mg.
- dacă sunteţi alergic la ibuprofen sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- dacă aveți ulcer gastric sau duodenal sau ați avut ulcer care a recidivat sau sângerare în stomac sau intestin;
- dacă aveţi o boală severă la nivelul ficatului sau rinichilor;
- dacă aveţi insuficienţă cardiacă severă;
- dacă aveţi o tendinţă crescută de sângerare;
- dacă ați avut în trecut sângerare sau perforație în stomac sau intestin în urma tratamentului cu Brufen sau cu un produs similar (alte AINS);
- dacă sunteţi în ultimul trimestru de sarcină;
- dacă aţi avut reacţii alergice (de exemplu, dificultăţi la respiraţie, obstrucţie nazală, erupţie trecătoare pe piele) după utilizarea acidului acetilsalicilic sau a altor medicamente antiinflamatoare (AINS).
Nu utilizaţi Brufen în cazul în care vi se aplică oricare dintre cele menționate mai sus. Dacă nu sunteți sigur, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Ulcer gastric sau duodenal activ sau antecedente de ulcer/hemoragii gastro-intestinale recurente (două sau mai multe episoade distincte de ulceraţii sau hemoragii dovedite).
Insuficienţă hepatică severă.
Insuficienţă cardiacă severă (clasă IV NYHA).
Insuficienţă renală severă (filtrare glomerulară sub 30 ml/min).
Afecţiuni care determină o tendinţă crescută de hemoragie.
Hemoragii sau perforaţii gastrointestinale legate de terapia anterioară cu AINS.
Al treilea trimestru de sarcină.
Din cauza reacţiilor încrucişate, Brufen nu trebuie administrat pacienţilor care au avut simptome de astm bronşic, rinită sau urticarie după utilizarea acidului acetilsalicilic sau a altor AINS.
Nu utilizaţi în acelaşi timp mai multe tipuri de medicamente împotriva durerii decât dacă medicul vă recomandă acest lucru.
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripție medicală.
Tratamentul cu Brufen poate influenţa sau poate fi influenţat de tratamentul cu anumite medicamente, inclusiv cele utilizate pentru a trata/preveni:
- tumorile şi tulburările sistemului imunitar (metotrexat),
- boala maniaco-depresivă (litiu),
- bătăile neregulate al inimii (digoxină),
- durerea (acid acetilsalicilic),
- tulburările tromboembolice (medicamente anticoagulante care subțiază sau previn coagularea sângelui, de exemplu, acid acetilsalicilic, dicumarol, warfarină, ticlopidină),
- depresia (medicamente numite ISRS – inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei),
- tensiunea arterială mare (medicamente care scad tensiunea arterială mare de exemplu inhibitori ai ECA cum este captopril, beta-blocante cum este atenolol, antagonişti ai receptorilor de angiotensină II cum este losartan, diuretice),
- respingerea organului la pacienţii care efectuează transplant de organe (medicamente care scad imunitatea cum este ciclosporină sau tacrolimus),
- inflamaţia (corticosteroizi),
- infecţiile bacteriene (unele antibiotice inclusiv aminoglicozide),
- infecţiile cu ciuperci (antifungice, în special voriconazol sau fluconazol),
- diabetul zaharat (sulfoniluree),
- valorile crescute ale colesterolului (colestiramină),
- infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) (zidovudină).
Unele medicamente pot influența acțiunea tratamentulului cu Brufen sau acesta poate influența acțiunea altor medicamente. Cereţi întotdeauna sfatul medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a utiliza Brufen împreună cu alte medicamente.
Brufen împreună cu alimente, băuturi şi alcool Brufen poate fi utilizat împreună cu alimente şi băuturi. Brufen poate fi administrat pe stomacul gol pentru o calmare mai rapidă a durerii. Reacţiile adverse pot fi potenţate dacă Brufen este utilizat împreună cu alcool.
Trebuie evitate următoarele asocieri cu Brufen:
Clasa dicumarolului: AINS pot creşte efectul anticoagulantelor de tipul warfarinei. Studii experimentale indică faptul că ibuprofenul potenţează efectele warfarinei asupra timpului de sângerare. AINS şi medicamentele din grupa dicumarolului sunt metabolizate de aceeaşi enzimă, CYP2C9.
Medicamente antiagregante plachetare: AINS nu trebuie asociate cu medicamente antiagregante plachetare cum este ticlopidina din cauza riscului de efect aditiv la nivelul inhibării funcţiei plachetare (vezi mai jos).
Metotrexat: AINS inhibă secreţia tubulară renală a metotrexatului şi, ca rezultat pot, de asemenea, să apară unele interacţiuni metabolice cu scăderea clearance-ului metotrexatului. Astfel, în cazul tratamentului cu metotrexat în doze mari, trebuie evitată întotdeauna prescrierea AINS (vezi mai jos).
Acid acetilsalicilic: Nu se recomandă administrarea concomitentă de ibuprofen cu acid acetilsalicilic datorită potențialului crescut de apariție a reacțiilor adverse.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul acidului acetilsalicilic în doză scăzută asupra agregării plachetare atunci când acestea sunt administrate concomitent. Deși există incertitudinii privind extrapolarea acestor date la situaţia clinică, nu se poate exclude posibilitatea ca utilizarea ibuprofenului în mod regulat și pe termen lung, să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic administrat în doză mică. Nu este probabil niciun efect relevant clinic asociat utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1).
Glicozide cardiotonice: AINS pot exacerba insuficienţa cardiacă, pot reduce rata de filtrare glomerulară şi cresc concentraţiile plasmatice ale glicozidelor cardiotonice (de exemplu digoxină).
Mifepristonă: teoretic, poate să apară o scădere a eficacităţii medicamentului ca urmare a proprietăţilor antiprostaglandinice a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv a acidului acetilsalicilic. Dovezi limitate sugerează faptul că administrarea concomitentă de AINS în ziua în care se administrează prostaglandină, nu influenţează defavorabil efectele mifepristonei sau a prostaglandinei asupra maturării colului uterin sau a contractilităţii uterine şi nu reduce eficacitatea clinică a medicamentelor utilizate pentru întreruperea sarcinii.
Sulfoniluree: rar, au fost raportate cazuri de hipoglicemie la pacienţi care utilizează ibuprofen concomitent cu sulfoniluree.
Zidovudină: există dovezi ale unui risc crescut de apariţie a hemartrozelor şi hematoamelor la pacienţii cu hemofilie HIV pozitivi care urmează tratament concomitent cu zidovudină şi ibuprofen.
Următoarele medicamente utilizate concomitent cu Brufen pot necesita ajustarea dozei:
AINS pot reduce efectul diureticelor şi al altor medicamente antihipertensive. De asemenea, diureticele pot creşte riscul nefrotoxic al AINS.
AINS pot reduce eliminarea aminoglicozidelor. Copii: este necesară prudenţă în timpul tratamentului concomitent cu ibuprofen şi aminoglicozide.
Litiu: ibuprofenul reduce clearance-ul renal al litiului şi, prin urmare, concentraţia serică a litiului poate să crească. Asocierea trebuie evitată cu excepţia cazului în care pot fi efectuate verificări frecvente ale litiului seric şi este posibilă o reducere a dozei de litiu.
Inhibitori ai ECA şi antagonişti ai angiotensinei II Există un risc crescut de insuficienţă renală acută, de regulă reversibilă, la pacienţii cu deteriorare a funcţiei renale (de exemplu, pacienţi deshidrataţi şi/sau vârstnici) când tratamentul cu inhibitori ai ECA sau antagonişti ai angiotensinei II este administrat concomitent cu AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi de ciclooxigenază-2. Prin urmare, administrarea concomitentă trebuie făcută cu prudenţă la pacienţii cu tulburări renale, în special la vârstnici. Pacienţii trebuie hidrataţi corespunzător şi trebuie luată în considerare o verificare a funcţiei renale după iniţierea tratamentului concomitent şi, de asemenea, în timpul tratamentului la intervale regulate (vezi pct. 4.4).
Beta-blocante: AINS contracarează efectul antihipertensiv al blocantelor beta-adrenergice.
Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) Atât ISRS, cât şi AINS au drept rezultat o creştere a riscului de apariţie a hemoragiilor, de exemplu de la nivelul tractului gastrointestinal. Acest risc este crescut în cazul tratamentului concomitent. Mecanismul poate fi posibil corelat cu reducerea captării serotoninei la nivelul plachetelor (vezi pct. 4.4).
Ciclosporină: se consideră că administrarea concomitentă a AINS cu ciclosporină poate să crească riscul de nefrotoxicitate, ca urmare a scăderii sintezei de prostaciclină la nivelul rinichilor. În consecinţă, în cazul tratamentului concomitent, funcţia renală trebuie monitorizată atent.
Captopril: studii experimentale indică faptul că ibuprofenul contracarează efectul captoprilului asupra excreţiei sodiului.
Colestiramină: administrarea concomitentă de ibuprofen cu colestiramină întârzie şi reduce (cu 25%) absorbţia de ibuprofen. Aceste medicamente trebuie administrate la un interval de cel puţin 2 ore.
Tiazide, diuretice tiazidice înrudite şi diuretice de ansă: AINS pot contracara efectul diuretic al furosemidei şi bumetanidei, posibil prin inhibiţia sintezei prostaglandinei. De asemenea, pot contracara efectul antihipertensiv al tiazidelor.
Tacrolimus: se consideră că administrarea concomitentă a AINS şi tacrolimus poate să crească riscul de nefrotoxicitate datorită scăderii sintezei prostaciclinei la nivelul rinichilor. În consecinţă, în cazul tratamentului concomitent, funcţia renală trebuie monitorizată atent.
Metotrexat: de asemenea, riscul unei interacţiuni potenţiale între un AINS şi metotrexat trebuie luat în considerare în cazul tratamentului cu metotrexat în doză mică, în special la pacienţii cu disfuncţie renală. Ori de câte ori se administrează tratament concomitent, funcţia renală trebuie monitorizată. Este necesară prudenţă dacă atât un AINS cât şi metotrexat sunt administrate în decurs de 24 de ore, deoarece concentraţia plasmatică a metotrexatului poate creşte, având drept rezultat creşterea toxicităţii (vezi mai sus).
Corticosteroizi: tratamentul concomitent este asociat cu o creşterea a riscului de ulceraţie sau hemoragie gastrointestinală.
Medicamente antiagregante plachetare: creşterea riscului de hemoragie gastrointestinală (vezi mai sus).
Inhibitori ai CYP2C9: utilizarea concomitentă de ibuprofen cu inhibitori ai CYP2C9 poate creşte expunerea la ibuprofen (substrat pentru CYP2C9). Într-un studiu cu voriconazol şi fluconazol (inhibitori ai CYP2C9), s-a arătat o creştere a expunerii la S(+) ibuprofen-cu aproximativ 80 până la 100%. Trebuie luată în considerare o reducere a dozei de ibuprofen când se administrează concomitent inhibitori puternici ai CYP2C9, în special când se administrează doze mari de ibuprofen cu voriconazol sau fluconazol.
Studiile privind interacţiunea cu alte medicamente au fost efectuate numai la adulţi.
Dacă sunteţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina Nu luați Brufen dacă vă aflați în ultimele 3 luni de sarcină, deoarece ar putea dăuna copilului dumneavoastră nenăscut sau poate cauza probleme la naștere. Poate provoca probleme renale și cardiace copilului dumneavoastră nenăscut. Poate afecta tendința dumneavoastră și a copilului de a sângera și poate determina întârzierea sau prelungirea travaliului pe o perioadă mai mare decât cea preconizată.
Nu trebuie să luați Brufen în primele 6 luni de sarcină decât dacă este absolut necesar și este recomandat de medicul dumneavoastră. Dacă aveți nevoie de tratament în această perioadă sau pe perioada în care încercați să rămâneți gravidă, trebuie utilizată cea mai mică doză, pe cea mai scurtă perioadă posibil. Începând cu săptămâna 20 de sarcină, dacă este luat mai mult de câteva zile, Brufen poate provoca probleme renale copilului dumneavoastră nenăscut, ceea ce poate duce la niveluri scăzute de lichid amniotic care înconjoară copilul (oligohidramnios) sau îngustarea unui vas de sânge (canal arterial) în inima bebelușului. Dacă aveți nevoie de tratament mai mult de câteva zile, medicul dumneavoastră vă poate recomanda monitorizare suplimentară.
Alăptarea Ibuprofenul se elimină în laptele matern, dar este puțin probabil să aibă efecte la sugar, atunci când se utilizează pe termen scurt. Cu toate acestea, adresaţi-vă medicului în cazul în care utilizarea Brufen este necesară mai mult decât ocazional în timpul alăptării.
Fertilitatea Utilizarea ibuprofenului poate influenţa fertilitatea. Nu se recomandă utilizarea ibuprofenului de către femeile care încearcă să rămână gravide sau de cele care sunt în timpul investigaţiilor pentru infertilitate.
Sarcina Inhibarea sintezei prostaglandinei poate avea o influenţă negativă asupra sarcinii şi/sau a dezvoltării embrionare/fetale. Datele din studiile epidemiologice sugerează o creştere a riscului de avort spontan şi de malformaţii cardiace şi de gastroschizis după administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandină la începutul sarcinii. Riscul absolut de malformaţii cardiovasculare a crescut de la mai puţin de 1% la aproximativ 1,5%. Se presupune că riscul creşte în raport cu doza şi cu durata tratamentului. La animale, s-a demonstrat că administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandină a avut drept rezultat creşterea numărului de sarcini pierdute pre-şi postimplant şi a letalităţii embrio-
fetale. În plus, la animalele expuse la un inhibitor al sintezei de prostaglandină în timpul organogenezei a fost raportată creşterea incidenţei diverselor malformaţii, inclusiv cardiovasculare. Începând cu săptămâna 20 de sarcină, utilizarea Brufen poate provoca oligohidramnios ca rezultat al disfuncției renale fetale. Acesta poate surveni la scurt timp după inițierea tratamentului, fiind de obicei reversibil după întreruperea administrării. În plus, au existat raportări de constricție a canalului arterial în urma tratamentului în al doilea trimestru, dintre care majoritatea s-au rezolvat după încetarea tratamentului. Prin urmare, în timpul primului şi celui de-al doilea trimestru de sarcină, Brufen nu trebuie utilizat decât dacă este absolut necesar. Dacă Brufen este utilizat de o femeie care încearcă să rămână gravidă sau de o femeie în primul şi în al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie să fie cât mai mică şi durata tratamentului să fie cât mai scurtă posibil. Trebuie să se ia în considerare monitorizarea prenatală pentru oligohidramnios și constricția canalului arterial după expunerea la Brufen timp de mai multe zile începând cu săptămâna 20 de sarcină. Administrarea Brufen trebuie întreruptă dacă se descoperă oligohidramnios sau constricția canalului arterial.
În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toţi inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune fătul la:
- toxicitate cardiopulmonară (constricția/închiderea prematură a canalului arterial şi hipertensiune pulmonară);
- disfuncţie renală, care poate evolua până la insuficienţă renală cu oligohidramnios (vezi mai sus).
Inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune mama şi nou-născutul, la sfârşitul sarcinii la:
- prelungirea timpului de sângerare;
- inhibarea contracţiilor uterine, având ca rezultat întârzierea sau prelungirea travaliului.
În consecinţă, Brufen este contraindicat în ultimul trimestru de sarcină.
Alăptarea Ibuprofen este eliminat în laptele matern, dar la doze terapeutice în timpul tratamentului de scurtă durată, riscul de afectare a sugarului pare puţin probabil. Cu toate acestea, dacă se recomandă un tratament de lungă durată, trebuie luată în considerare întreruperea definitivă a alăptării.
Fertilitatea Utilizarea ibuprofenului poate afecta fertilitatea şi nu este recomandat femeilor care încearcă să rămână gravide. Trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu ibuprofen la femeile care au dificultăţi în a rămâne gravide sau care sunt investigate pentru infertilitate.
Ce conţine Brufen
- Substanţa activă este ibuprofen. Un comprimat filmat conţine ibuprofen 400 mg.
- Celelalte componente sunt: Nucleu
- celuloză microcristalină, croscarmeloză sodică, lactoză monohidrat, dioxid de siliciu coloidal anhidru, laurilsulfat de sodiu, stearat de magneziu. Film
- hipromeloză, talc, dioxid de titan.
Cum arată Brufen şi conţinutul ambalajului Comprimate filmate, ovale, de culoare albă.
Cutie cu 20, 30 şi 60 de comprimate filmate (blister) şi 100 de comprimate filmate (flacon din PEÎD).
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă si fabricantul:
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă: Viatris Healthcare Limited Damastown Industrial Park Mulhuddart, Dublin 15, DUBLIN, Irlanda
Fabricanții: Famar A.V.E Anthoussa PLANT Anthoussa Avenue 7, Anthoussa Attiki, 153 49, Grecia
Famar A.V.E. Avlon Plant (49th km) 49th km National Road Athens-Lamia, Avlona Attiki, 190 11, Grecia
Mylan Hungary Kft. Mylan utca 1., Komárom, 2900, Ungaria
Acest produs este autorizat în următoarele Statele Membre ale Spațiului Economic European, sub următoarele denumiri:
400 mg Cipru și Grecia Brufen N 400 mg επικαλυμμένα με λεπτό υμένιο δισκία Malta Brufen 400mg film-coated tablets România Brufen 400 mg comprimate filmate Slovenia Brufen 400 mg filmsko obložene tablete Suedia Brufen Ungaria Brufen 400 mg filmtabletta
Acest prospect a fost revizuit în august 2025.
Alte surse de informaţii Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro/
Un comprimat conţine ibuprofen 400 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 26 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
Nucleu: Celuloză microcristalină Croscarmeloză sodică Lactoză monohidrat Dioxid de siliciu coloidal anhidru Laurilsulfat de sodiu Stearat de magneziu
Film: Hipromeloză Talc Dioxid de titan
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25C.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie, blister sau flacon după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
MEDICAMENTELE EXPIRATE ȘI/SAU NEUTILIZATE TREBUIE RETURNATE LA SPITALE PUBLICE SAU PRIVATE.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
3 ani.
A se păstra la temperaturi sub 25C.