Acasă/ Medicamente/ Octanine F
B02BD04 · Vitamina k si alte hemostatice factori ai coagularii sanguine Prescripție restrictivă

Octanine F 500 UI

Pulb.+solv. pentru soluție injectabilă · DCI: Factor Ix De Coagulare

OCTANINE F aparţine grupului de medicamente denumit generic „factori de coagulare” şi conţine factorul IX de coagulare uman.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

OCTANINE F aparţine grupului de medicamente denumit generic „factori de coagulare” şi conţine factorul IX de coagulare uman. Acesta este o proteină specială, care măreşte capacitatea de coagulare a sângelui.

OCTANINE F este utilizat pentru tratamentul şi prevenirea sângerării la pacienţii cu deficienţe ale coagulării sângelui (cum este hemofilia B). Hemofilia B este o afecţiune medicală în care sângerarea poate dura mai mult decât era de aşteptat. Aceasta problemă este determinată de un deficit congenital al cantităţii de factor IX de coagulare uman.

OCTANINE F este furnizat sub formă de pulbere şi solvent pentru prepararea soluţiei perfuzabile. După reconstituire, se administrează intravenos (într-o venă).

Tratamentul şi profilaxia sângerărilor la pacienţii cu hemofilie B (deficit congenital de factor IX).

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Utilizaţi întotdeauna OCTANINE F exact aşa cum a fost prescris de medicul dumneavoastră. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. OCTANINE F trebuie administrat intravenos, după ce a fost reconstituit cu solventul furnizat. Folosiţi numai setul de perfuzare furnizat. Folosirea altor echipamente de injectare/perfuzare poate duce la un risc adiţional şi la un eşec al tratamentului. Tratamentul dumneavoastră trebuie iniţiat şi ghidat de medici cu experienţă în tratamentul hemofiliei B. Cât timp trebuie administrat OCTANINE F şi pentru cât timp terapia de substituire trebuie continuată, depinde de gradul de severitate al deficitului de factor IX pe care îl prezentaţi. De asemenea depinde şi de nivelul de sângerare, precum şi de condiţia dumneavoastră clinică.

Calculul dozei:

Medicul dumneavoastră vă va comunica cât de des şi ce cantitate de OCTANINE F trebuie să vă administraţi intravenos. Dozele de factor IX sunt exprimate în unităţi internaţionale (UI). Activitatea factorului IX în plasmă se referă la cantitatea de factor IX prezentă în plasmă. Cantitatea de factor IX în plasmă este exprimată în

procente (în cazul plasmei umane normale) sau în unităţi internaţionale (în corelaţie cu standardul internaţional al factorului IX în plasma umană).

O unitate internaţională (UI) de activitate a factorului IX este echivalentă cu cantitatea de factor IX prezentă într-un ml de plasmă umană normală. Calculul dozelor de factor IX necesare se bazează pe faptul că 1 UI de factor IX/ kg greutate corporală creşte activitatea factorului IX din plasma umană cu 1% din activitatea normală. Pentru a calcula doza de care aveţi nevoie, se măsoară nivelul activităţii factorului IX în plasma dumneavoastră. Acest lucru va indica cu cât trebuie mărită activitatea plasmei dumneavoastră. Doza necesară este calculată utilizând următoarea formulă:

UI necesare = greutatea corporală (kg) x creşterea dorită de factor IX (% din normal sau UI/dl) x 0,8.

Dozele, frecvenţa administrărilor şi perioada de utilizare vor depinde de răspunsul organismului dumneavoastră la medicament şi vor fi decise de medicul dumneavoastră. Medicamentele care conţin factorul IX nu sunt administrate de mai multe ori pe zi, decât în cazuri rare.

Răspunsul organismului dumneavoastră la medicamentele care conţin factor IX poate varia. De aceea, nivelul factorului IX în organism trebuie măsurat în timpul tratamentului, pentru a calcula corect doza necesară şi frecvenţa administrării prin perfuzare. În special în timpul intervenţiilor chirurgicale, medicul dumneavoastră vă va efectua analize ale sângelui (pentru măsurarea activităţii factorului IX în sânge), pentru a monitoriza îndeaproape terapia de substituţie.

Profilaxia sângerării

Dacă aveţi hemofilie B severă, trebuie administrată o doză cuprinsă între 20 şi 30 UI de factor IX/ kg greutate corporală. Administrarea acestei doze se va face de 2 ori pe săptămână pentru tratamentul de lungă durată. Doza dumneavoastră trebuie calculată în funcţie de răspunsul la tratament. În unele cazuri, în special la tineri, pot fi necesare administrări la intervale de timp mai scurte sau doze mai mari.

Copii:

În studiile care au inclus copii cu vârsta sub 6 ani, doza medie administrată pe zi de expunere a fost de 40 UI /kg greutate corporală.

Dacă sângerarea nu poate fi oprită din cauza prezenţei inhibitorilor:

Dacă după administrare nu se obţine efectul aşteptat al activităţii factorului IX sau sângerarea nu se opreşte, trebuie să îl anunţaţi pe medicul dumneavoastră. Acesta va examina plasma pentru a verifica dacă aţi dezvoltat inhibitori (anticorpi) împotriva proteinei factorului IX. Aceşti inhibitori pot reduce activitatea factorului IX. În acest caz poate deveni necesară alegerea unui alt tratament. Medicul dumneavoastră va discuta acest lucru cu dumneavoastră şi vă va recomanda un tratament suplimentar, dacă este necesar.

Dacă utilizaţi mai mult din OCTANINE F decât trebuie

Nu au fost raportate simptome de supradozaj cu factor IX. Totuşi, doza recomandată nu trebuie depăşită.

Pentru „Instrucţiuni privind tratamentul la domiciliu” vă rugăm să citiţi prospectul din ambalajul medicamentului.

Tratamentul trebuie iniţiat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul hemofiliei.

Pacienţi care nu au fost trataţi anterior Siguranţa şi eficacitatea medicamentului OCTANINE F nu au fost încă stabilite pentru pacienţi care nu au fost trataţi anterior.

Monitorizarea tratamentului

Pe durata tratamentului, se recomandă determinarea corespunzătoare a concentraţiilor plasmatice ale factorului IX de coagulare, pentru a putea stabili doza care trebuie administrată şi frecvenţa de administrare a perfuziilor consecutive. Pacienţii pot prezenta diferenţe în ceea ce priveşte răspunsul individual la administrarea factorului IX de coagulare, exprimate prin valori diferite de recuperare in vivo şi prin valori diferite ale timpului de înjumătăţire. Dozele bazate pe masa corporală trebuie să fie corectate pentru pacienţii subponderali sau supraponderali. În special în cazul intervenţiilor chirurgicale majore, este indispensabilă monitorizarea exactă a terapiei de substituţie prin intermediul coagulogramei (activitatea factorului IX de coagulare plasmatic).

Doze

Doza şi durata terapiei de substituţie depind de severitatea deficitului de factor IX, de locul şi de gravitatea sângerării şi de starea clinică a pacientului.

Numărul de unităţi de factor IX administrat este exprimat în Unităţi Internaţionale (UI), care corespund standardului actual al OMS pentru medicamentele care conţin factor IX. Activitatea factorului IX în plasmă este exprimată, fie ca procent (raportat la plasma umană normală), fie în unităţi internaţionale (raportat la un standard internaţional pentru activitatea în plasmă a concentratelor care conţin factor IX).

O unitate internaţională (UI) de activitate pentru factorul IX este echivalentă cu cantitatea de factor IX dintr-un mililitru de plasmă umană normală.

Tratamentul în funcţie de necesitate Calculul dozei necesare de factor IX se bazează pe observaţia empirică, conform căreia 1 UI factor IX per kg greutate corporală creşte activitatea plasmatică a factorului IX cu 1% din activitatea normală.

Doza necesară se calculează utilizând următoarea formulă:

Unităţi necesare = greutate corporală(kg) x creşterea dorită de factorul IX (%) (UI/dl) x 0,8

Cantitatea de administrat şi frecvenţa administrării trebuie calculate întotdeauna în funcţie de eficacitatea clinică pentru fiecare caz în parte.

În cazul următoarelor evenimente hemoragice, activitatea factorului IX nu trebuie să scadă sub nivelul de activitate plasmatic dorit (exprimat în % din normal), în perioada corespunzătoare.

Tabelul următor poate fi utilizat drept ghid pentru doze în sângerări şi intervenţii chirurgicale:

Gradul hemoragiei/ Tipul intervenţiei chirurgicaleConcentraţie plasmatică necesară de factor IX (%)Frecvenţa administrării (ore)/ Durata terapiei (zile)
Hemoragie
Hemartroză incipientă, sângerare musculară sau sângerare orală20-40Se repetă la intervale de 24 de ore, cel puţin 1 zi, până când episodul de sângerare indicat prin durere este
remis sau intervine vindecarea.
Hemartroză mai extinsă, sângerare musculară sau hematom30-60Se repetă administrarea la intervale de 24 de ore, timp de 3 până la 4 zile sau mai mult, până ce durerea şi infirmitatea sunt soluţionate.
Hemoragii care pun în pericol viaţa60-100Se repetă administrarea la intervale de 8 până la 24 de ore, până ce ameninţarea trece
Intervenţii chirurgicale
Minore, incluzând extracţii dentare30-60La intervale de 24 de ore, cel puţin 1 zi, până la vindecare.
Majore80-100 ( pre-şi postoperator)Se repetă administrarea la intervale de 8 până la 24 de ore, până la vindecarea corespunzătoare a cicatricei, apoi terapie timp de cel puţin 7 zile, pentru a menţine o activitate a FIX de 30% – 60% (UI/dl).

Tratamentul profilactic Pentru profilaxia pe termen lung a sângerărilor la pacienţii cu hemofilie B severă, dozele uzuale sunt de 20 până la 40 UI factor IX pentru fiecare kilogram de masă corporală, administrate la intervale de 2 până la 4 zile. În unele cazuri, în special la pacienţii tineri, pot fi necesare intervale mai scurte între administrările dozelor sau doze mai mari.

Perfuzarea continuă Nu sunt disponibile suficiente date pentru a recomanda perfuzarea continuă cu OCTANINE F în intervenţiile chirurgicale.

Copii şi adolescenţi În studiile care au inclus 25 de copii cu vârsta sub 6 ani, doza medie administrată per expunere zilnică este similară cu cea utilizată pentru profilaxia şi tratamentul sângerărilor, de 35 până la 40 UI /kg greutate corporală.

Mod de administrare Administrare pe cale intravenoasă Se recomandă a nu se administra cu o viteză mai mare de 2-3 ml pe minut. Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • dacă sunteţi alergic la factorul IX de coagulare uman sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
  • dacă aveţi trombocitopenie de gradul II indusă de heparină, care se manifestă prin scăderea numărului de trombocite din sânge după administrarea heparinei. Tromobocitele sunt celulele din sânge care ajută la oprirea sângerării. Heparina este o substanţă ce ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge.
  • Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
  • Alergii corelate cu reducerea numărului trombocitelor în timpul tratamentului cu heparină (trombocitopenie indusă de heparină (HIT) de tipul II).
Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Înainte să utilizaţi OCTANINE F, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Ca orice medicament ce conţine proteine şi este administrat intravenos, pot apărea reacţii de hipersensibilitate de tip alergic. OCTANINE F conţine cantităţi foarte mici de proteine umane, altele decât factorul IX de coagulare uman şi heparină. Simptome iniţiale ale reacţiilor adverse includ:

  • erupţiile pe piele;
  • urticarie;
  • senzaţie de apăsare în piept;
  • dificultate de a inspira şi expira, determinată de îngustarea căilor respiratorii (respiraţie şuierătoare);
  • scădere a tensiunii arteriale;
  • reacţie alergică severă, care apare brusc (reacţie anafilactică, când unul sau toate simptomele de mai sus sunt prezente, se intensifică şi se dezvoltă rapid).

Dacă aceste simptome apar, opriţi perfuzarea imediat şi adresaţi-vă medicului dumneavoastră. În cazul şocurilor anafilactice, pacientul trebuie să urmeze tratamentul recomandat, cât mai repede posibil.

Medicul dumneavoastră v-ar putea recomanda vaccinarea împotriva hepatitei A şi B dacă sunteţi tratat în mod regulat/repetat cu medicamente derivate din plasmă umană ce conţin factorul IX de coagulare uman.

Este cunoscut faptul că persoanele diagnosticate cu hemofilie B pot dezvolta inhibitori (anticorpi neutralizanţi) faţă de factorul IX, produşi de celulele sistemului imunitar. Inhibitorii pot creşte riscul de a suferi un şoc anafilactic (reacţie alergică severă). Din această cauză, dacă prezentaţi o reacţie alergică, trebuie să fiţi testat pentru prezenţa inhibitorilor de factor IX. Pacienţii cu inhibitori de factor IX prezintă un risc crescut de anafilaxie, dacă sunt trataţi cu factorul IX. De aceea medicul poate decide ca prima administrare de factor IX să se facă sub supraveghere medicală, pentru a se putea asigura o intervenţie corespunzătoare în caz de reacţii alergice.

Concentratele proteice de factor IX pot cauza obstrucţii în circulaţia sângelui prin formarea de cheaguri de sânge (trombi). Din cauza acestui risc, care este mai mare în cazul medicamentelor cu o puritate scăzută, trebuie să fiţi monitorizaţi pentru apariţia simptomelor ce indică formarea cheagurilor de sânge după administrarea medicamentelor ce conţin factor IX de coagulare uman, dacă:

  • prezentaţi semne de fibrinoliză (dizolvare a cheagurilor de sânge);
  • prezentaţi coagulare intravasculară diseminată (răspândire a cheagurilor de sânge în sânge);
  • sunteţi diagnosticat cu boli ale ficatului;
  • prezintă un risc dovedit de apariţie a unor evenimente cardiovasculare
  • vi s-a efectuat recent o intervenţie chirurgicală;
  • aveţi un risc de formare a cheagurilor de sânge sau de coagulare intravasculară diseminată.

Dacă aveţi vreuna dintre afecţiunile sau prezentaţi oricare dintre simptomele prezentate mai sus, medicul dumneavoastră vă va recomanda OCTANINE F doar dacă beneficiile depăşesc riscurile.

După tratamente repetate cu medicamente care conţin factor IX de coagulare uman, pacienţii trebuie monitorizaţi pentru dezvoltarea anticorpilor neutralizanţi (inhibitori), care sunt cuantificaţi în unităţi Bethesda (B.U.), folosind teste biologice adecvate.

Siguranţa împotriva virusurilor în timpul administrării medicamentelor pe bază de sânge uman

Atunci când medicamentele sunt obţinute din plasmă sau sânge uman, se aplică unele măsuri pentru prevenirea transmiterii infecţiilor către pacienţi. Acestea includ selectarea atentă a donatorilor de sânge şi de plasmă pentru a se asigura excluderea celor cu risc de a fi purtători de infecţii, efectuându-se testarea pentru fiecare donare şi pentru rezervele de plasmă, pentru depistarea virusurilor/infecţiilor. De asemenea, producătorii includ în procesarea sângelui sau a plasmei etape care pot inactiva sau îndepărta virusurile. În ciuda acestor măsuri, în cazul administrării medicamentelor preparate din plasmă sau sânge uman, posibilitatea de transmitere a infecţiilor nu poate fi total exclusă. Acest lucru se aplică pentru orice virusuri necunoscute sau nou apărute sau alte tipuri de infecţii.

Măsurile luate sunt considerate eficace în cazul virusurilor încapsulate, cum sunt virusul imunodeficienţei umane (HIV, virusul care produce SIDA), virusul hepatitei B, virusul hepatitei C şi virusul neîncapsulat al hepatitei A. Măsurile aplicate pot avea valoare limitată împotriva virusurilor neîncapsulate cum este parvovirusul B 19 (virus care produce eritemul infecţios). Infecţia cu parvovirusul B 19 poate fi gravă la gravide (infecţie fetală) şi la persoanele cu sistem imunitar slăbit sau care au anumite tipuri de anemie (de exemplu anemie falciformă, anemie hemolitică).

Este recomandat ca de fiecare dată când sunteţi trataţi cu o doză de OCTANINE F să fie înregistrate denumirea şi numărul lotului medicamentului, pentru a menţine o legătură între pacient şi medicamentul utilizat.

Trasabilitate

Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotului medicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție.

Hipersensibilitate

Când se utilizează OCTANINE F, pot să apară reacţii de hipersensibilitate de tip alergic. Acest medicament conţine urme de proteine umane, altele decât factorul IX şi heparină. În cazul în care apar simptome de hipersensibilitate, pacienţii trebuie sfătuiţi să întrerupă imediat utilizarea medicamentului şi să se adreseze medicului. Pacienţii trebuie să fie informaţi cu privire la semnele precoce ale reacţiilor de hipersensibilitate care includ erupţii, urticarie generalizată, senzaţie de constricţie toracică, wheezing, hipotensiune arterială şi anafilaxie. În caz de şoc trebuie aplicate măsurile medicale standard pentru tratarea şocului.

Inhibitori

După tratamentul repetat cu medicamente care conţin factor IX (uman) de coagulare, pacienţii trebuie monitorizaţi pentru a se urmări dezvoltarea anticorpilor neutralizanţi (inhibitori), care pot fi cuantificaţi în unităţi Bethesda (UB), utilizând teste biologice adecvate.

În literatură au existat raportări care au arătat o corelaţie între apariţia inhibitorilor de factor IX şi reacţiile alergice. În consecinţă, pacienţii cu reacţii alergice trebuie evaluaţi pentru prezenţa inhibitorilor. Trebuie reţinut faptul că pacienţii cu inhibitori de factor IX pot avea un risc crescut de anafilaxie la administrarea ulterioară de factor IX.

Din cauza riscului de reacţii alergice la concentratele de factor IX, administrarea iniţială a factorului IX trebuie efectuată în acord cu decizia medicului sub supravegherea medicală, pentru a putea acorda asistenţă medicală adecvată în cazul reacţiilor alergice.

Tromboembolism

Deoarece utilizarea concentratelor complexe de factor IX a fost asociată cu dezvoltarea complicaţiilor tromboembolice, riscul fiind mai mare la medicamentele cu puritate mai mică, utilizarea medicamentelor care conţin factor IX poate prezenta risc potenţial la pacienţii cu semne de fibrinoliză şi la pacienţii cu coagulare intravasculară diseminată (CID). În cazul administrării acestui medicament la pacienţii cu boală hepatică, la pacienţii în perioada post-operatorie, la nou-născuţi sau la pacienţii cu risc de tromboză sau CID, din cauza riscului potenţial de complicaţii trombotice, se recomandă supravegherea clinică pentru observarea semnelor precoce de tromboză şi de coagulopatie de consum precum şi testare biologică corespunzătoare. În fiecare dintre aceste situaţii, beneficiul tratamentului cu OCTANINE F trebuie evaluat în raport cu riscul acestor complicaţii.

Evenimente cardiovasculare

La pacienţii cu un risc dovedit de apariţie a unor evenimente cardiovasculare, terapia de substituţie cu factor IX de coagulare plasmatic poate duce la creşterea acestui risc cardiovascular.

Complicaţii legate de utilizarea cateterelor

Dacă este necesară utilizarea unui dispozitiv pentru acces venos central (DAVC), trebuie luat în considerare riscul de apariţie a complicaţiilor legate de DAVC, inclusiv infecţii locale, bacteriemie şi tromboză la locul de cateterizare.

Microorganisme patogene

Măsurile standard pentru prevenirea infecţiilor transmise prin utilizarea medicamentelor preparate din sânge uman sau plasmă includ selecţia donatorilor, screeningul donărilor individuale şi al rezervelor de plasmă

pentru markeri specifici ai infecţiilor şi includerea în procesul de fabricaţie a unor etape pentru inactivarea/îndepărtarea virusurilor. În pofida acestor măsuri, atunci când sunt administrate medicamente din sânge sau plasmă umană, nu poate fi exclusă total posibilitatea de transmitere a microorganismelor infecţioase. Acest lucru se aplică şi pentru virusurile necunoscute sau nou apărute, precum şi altor microorganisme. Măsurile luate sunt considerate eficace în cazul virusurilor încapsulate cum sunt virusul imunodeficienţei umane (HIV), virusul hepatitei B (HVB) şi virusul hepatitei C (HVC), precum şi pentru virusul neîncapsulat al hepatitei A (HVA). Măsurile aplicate pot avea valoare limitată împotriva virusurilor neîncapsulate, cum este parvovirusul B19. Infecţia cu parvovirusul B19 poate fi gravă pentru gravide (infecţie fetală) şi pentru persoanele cu imunodeficienţă sau eritropoieză crescută (de exemplu în anemia hemolitică). Poate fi luată în considerare vaccinarea adecvată (hepatită A şi B) pentru pacienţii trataţi regulat/repetat cu concentrate de factor IX derivate din plasmă umană.

Pacienţi care urmează o dietă cu restricţie de sodiu Acest medicament conţine până la 69 mg sodiu pentru 1 flacon OCTANINE 500 UI, echivalent cu 3,45% din doza maximă zilnică recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult şi, respectiv, până la 138 mg sodiu pentru 1 flacon OCTANINE 1000 UI, echivalent cu 6,9% din doza maximă zilnică recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult. Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii care urmează o dietă zilnică cu restricţie de sodiu.

Copii şi adolescenţi Atenţionările şi precauţiile enumerate sunt valabile atât pentru adulţi, cât şi pentru copii.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Nu sunt cunoscute interacţiuni între OCTANINE F şi alte medicamente.

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Nu se cunosc interacţiuni ale medicamentelor ce conţin factor IX de coagulare uman cu alte medicamente.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Nu există date despre utilizarea factorului IX de coagulare uman în timpul sarcinii sau alăptării. De aceea, factorul IX trebuie administrat în timpul sarcinii şi alăptării doar dacă a fost clar indicat.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de administrarea OCTANINE F.

La animale, nu au fost efectuate studii cu factor IX privind efectele asupra reproducerii. Ţinând seama de incidenţa rară a hemofiliei B la femei, nu există experienţă cu privire la administrarea de factor IX în timpul sarcinii şi alăptării. În consecinţă, factorul IX trebuie utilizat în timpul sarcinii şi alăptării doar dacă este clar indicat.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Hipersensibilitatea sau reacţiile alergice au fost observate izolat, în cazul pacienţilor trataţi cu medicamente conţinând factorul IX. Acestea pot include următoarele simptome:

  • contracţii involuntare ale vaselor de sânge (spasme), însoţite de umflare la nivelul feţei, gurii şi gâtului;
  • senzaţie de arsură şi înţepături la locul injectării;
  • frisoane;
  • înroşire a pielii
  • urticarie;
  • dureri de cap;
  • mâncărimi;
  • tensiune arterială mică;
  • oboseală;
  • stare generală de rău;
  • agitaţie;
  • bătăi rapide ale inimii (tahicardie);
  • senzaţie de apăsare în piept;
  • furnicături;
  • vărsături;
  • respiraţie şuierătoare.

În cazuri individuale, aceste reacţii pot progresa spre o reacţie anafilactică severă, incluzând şoc anafilactic. În unele cazuri aceste reacţii alergice pot duce la o reacţie gravă, numită anafilaxie, care poate include şi şocul anafilactic. Aceste reacţii sunt cel mai adesea asociate cu dezvoltarea inhibitorilor factorului IX. Dacă observaţi unul dintre simptomele de mai sus, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.

Dacă aveţi hemofilie B puteţi dezvolta anticorpi neutralizanţi (inhibitori) de factor IX. Aceşti anticorpi pot influenţa tratamentul urmat. Această condiţie se numeşte toleranţă imunologică. Medicul va discuta cu dumneavoastră această condiţie şi vă va recomanda un tratament suplimentar, dacă este necesar. A fost efectuat un studiu la 25 de copii cu hemofilie B, dintre care numai 6 pacienţi nu au fost trataţi anterior. Nu a fost observat niciun inhibitor pe durata studiului. Tolerabilitatea pentru toate administrările a fost evaluată ca „foarte bună” sau „bună”.

Unii pacienţi cu hemofilie B care prezintă inhibitori de factor IX, cu terapie de toleranţă imunologică şi cu istoric de reacţii alergice au dezvoltat sindrom nefrotic (o boală severă a rinichilor).

Febra poate apărea în cazuri rare.

Medicamentele care conţin factor IX cu puritate scăzută pot cauza, în cazuri rare, formarea unui cheag de sânge într-un vas sanguin. Acest lucru poate duce la oricare din următoarele complicaţii:

  • infarct miocardic;
  • răspândire a cheagurilor de sânge în fluxul sanguin (coagulare intravasculară diseminată);
  • cheaguri de sânge în vene (tromboză venoasă);
  • cheaguri de sânge în plămâni (embolism pulmonar).

Aceste reacţii adverse sunt mai frecvente dacă sunt folosite medicamente ce conţin factorul IX cu un grad de puritate scăzut şi sunt rare dacă se utilizează medicamente ce conţin factorul IX cu grad de puritate crescut, cum este OCTANINE F.

Din cauza cantităţii de heparină conţinute, poate fi observată, în cazuri rare, o reacţie alergică care implică scăderea numărului de trombocite sub 100000/μl sau 50% din valoarea iniţială. Aceasta este o reacţie alergică numită trombocitopenie tip II indusă de heparină. În cazuri rare, la pacienţii care nu au prezentat anterior hipersensibilitatea la heparină, această scădere a trombocitelor poate să apară după 6-14 zile de la începerea tratamentului. La pacienţii care au prezentat anterior hipersensibilitate la heparină, această reducere se poate instala la câteva ore după tratament. Această formă severă de reducere a numărului trombocitelor poate fi însoţită de sau poate determina:

  • tromboză arterială sau venoasă;
  • blocare a unei artere cu un cheag de sânge provenit dintr-o altă parte a organismului;
  • deficienţe severe de coagulare (ce poartă denumirea de coagulopatii consumptive);
  • necroză cutanată la locul administrării;
  • sângerări difuze (hemoragii peteşiale);
  • hematoame;
  • scaun negru (melanoragie).

Dacă observaţi una dintre reacţiile alergice prezentate mai sus, opriţi imediat injectarea OCTANINE F şi nu mai folosiţi în viitor medicamente care conţin heparină. Din cauza acestui rar efect asupra trombocitelor, medicul dumneavoastră va monitoriza îndeaproape numărul trombocitelor, în special la începutul tratamentului.

Pentru respectarea siguranţei împotriva microorganismelor transmisibile, vezi pct. 2 (Aveţi grijă deosebită când utilizaţi OCTANINE F).

Raportarea reacţiilor adverse Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

Rezumatul datelor referitoare la siguranţă Au fost observate rar reacţii de hipersensibilitate sau alergice (care pot include angioedem, senzaţie de arsură şi înţepături la nivelul locului de administrare, frisoane, eritem facial, urticarie generalizată, cefalee, urticarie, hipotensiune arterială, letargie, greaţă, stare de agitaţie, tahicardie, constricţie toracică, parestezii, vărsături, wheezing) şi acestea pot evolua către o anafilaxie severă (inclusiv şoc anafilactic). În anumite cazuri, aceste reacţii au evoluat către o anafilaxie severă şi au apărut în asociere temporală strânsă cu dezvoltarea inhibitorilor de factor IX (vezi, de asemenea, punctul 4.4). S-a raportat apariţia sindromului nefrotic după o încercare de inducere a toleranţei imune la pacienţii cu hemofilie B care prezentau inhibitori ai factorului IX şi aveau antecedente de reacţii alergice.

În cazuri rare, a fost observată febră.

La pacienţii cu hemofilie B pot să apară anticorpi de neutralizare a factorului IX (inhibitori). Dacă apar astfel de inhibitori, tulburarea se manifestă printr-un răspuns clinic insuficient la tratament. În astfel de cazuri se recomandă consultarea unui centru specializat în terapia hemofiliei. A fost efectuat un studiu care a inclus 25 de copii cu hemofilie de tip B (dintre care 6 pacienţi nu au fost trataţi anterior) şi care aveau o medie de 38 de zile de tratament cu OCTANINE F (între 8 si 90 de zile). Toţi pacienţii prezentau un nivel al inhibitorilor de factor IX <0,4 BU la momentul iniţial de evaluare. Pe durata studiului nu au fost detectaţi inhibitori.

Există un risc potenţial de apariţie a episoadelor tromboembolice, ca urmare a administrării de medicamente care conţin factor IX, acest risc fiind mai mare pentru preparatele cu un nivel scăzut de puritate. Administrarea medicamentelor care conţin factor IX cu puritate scăzută a fost asociată cu infarct miocardic, coagulare intravasculară diseminată, tromboză venoasă şi embolie pulmonară. Administrarea de medicamente care conţin factor IX cu puritate înaltă este asociată rar cu astfel de reacţii adverse.

Pentru informaţii de siguranţă referitoare la microorganismele patogene, vezi punctul 4.4.

Lista reacţiilor adverse

Tulburări ale sistemului Reacţii de hipersensibilitate Şoc anafilactic imunitar Tulburări vasculare Eveniment tromboembolic Tulburări renale şi ale Sindrom nefrotic căilor urinare Tulburări generale şi la Trombocitopenie indusă de heparină nivelul locului de administrare Febră (creştere a temperaturii) Investigaţii diagnostice Anticorpi anti-factor IX – rezultat pozitiv

Descrierea reacţiilor adverse selectate Din cauza cantităţii de heparină conţinute, poate fi observată, în cazuri rare, o scădere bruscă a numărului de trombocite sub 100000/μl sau 50% din valoarea iniţială (trombocitopenie tip II), indusă prin mecanism alergic. La pacienţii care nu au prezentat anterior hipersensibilitatea la heparină, această scădere a trombocitelor poate să apară după 6-14 zile de la începerea tratamentului. La pacienţii care au prezentat anterior hipersensibilitate la heparină această reducere se poate instala la câteva ore după tratament.

Această formă severă de reducere a trombocitelor poate fi însoţită sau poate determina tromboză arterială sau venoasă, tromboembolism, disfuncţii severe de coagulare (coagulopatii consumptive), necroză cutanată la locul administrării, sângerări difuze (hemoragii peteşiale), purpură şi constipaţie. În situaţia în care sunt observate reacţiile alergice menţionate, administrarea OCTANINE F se va întrerupe imediat. Pacientul trebuie sfătuit să nu mai utilizeze în viitor niciun fel de medicament care conţine heparină. Din cauza acestui efect rar, indus de heparină, asupra numărului de trombocite din sânge, trebuie monitorizat cu atenţie numărul de trombocite, mai ales la începutul tratamentului.

Copii şi adolescenţi Frecvenţa, tipul şi severitatea reacţiilor adverse la copii şi adolescenţi sunt presupuse a fi similare celor observate la adulţi.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conţine OCTANINE F Substanţa activă este factorul IX de coagulare uman. Celelalte componente sunt: heparină, clorură de sodiu, citrat de sodiu dihidrat, clorhidrat de lizină şi clorhidrat de arginină.

Cum arată OCTANINE F şi conţinutul ambalajului

OCTANINE F se prezintă în 2 mărimi de ambalaj, cu următoarele concentraţii:

  • OCTANINE F 500 UI se prezintă ca pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă şi conţine nominal 500 UI de factor IX de coagulare uman pe flacon.

Medicamentul conţine aproximativ 100 UI/ml factor IX de coagulare uman când este reconstituit cu 5 ml apă pentru preparate injectabile.

  • OCTANINE F 1000 UI se prezintă ca pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă şi conţine nominal 1000 UI de factor IX de coagulare uman pe flacon.

Medicamentul conţine aproximativ 100 UI/ml factor IX de coagulare uman când este reconstituit cu 10 ml apă pentru preparate injectabile.

Potenţa (UI) este determinată folosind testul de coagulare descris în Farmacopeea Europeană, în comparaţie cu standardul internaţional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Activitatea specifică a OCTANINE F este de aproximativ 100 UI/ ml proteină.

Descrierea ambalajului:

OCTANINE F este disponibil într-un pachet format din două cutii ambalate împreună într-o foiţă din celofan.

O cutie conţine flaconul cu pulbere pentru soluţia injectabilă şi prospectul.

A doua cutie conţine un flacon cu solvent (apă pentru preparate injectabile): 5 ml pentru OCTANINE F 500 UI şi 10 ml pentru OCTANINE F 1000 UI.

Această cutie mai conţine următoarele dispozitive medicale pentru administrare:

  • 1 ambalaj cu echipament pentru administrare intravenoasă (1 set de transfer, 1 set de perfuzare, 1 seringă de unică folosință)
  • 2 tampoane cu alcool medicinal

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricanţii

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă Octapharma (IP) SPRL Route de Lennik 451 1070 Anderlecht Belgia

Fabricanţii: Octapharma Pharmazeutika Produktionsges.m.b.H. Oberlaaer Strasse 235 A-1100 Viena Austria

sau

Octapharma S.A.S. 70-72 Rue du Maréchal Foch 67380 Lingolsheim Franţa

Acest medicament este autorizat în statele membre ale Spaţiului Economic European și în Regatul Unit (Irlanda de Nord) sub următoarele denumiri comerciale:

Octanine: Belgia, Cipru, Finlanda, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Malta, Regatul Unit (Irlanda de Nord), Norvegia, Spania OCTANINE F: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Republica Slovacia, România, Slovenia OctanineF: Portugalia Octafix: Franţa Nanofix: Danemarca, Irlanda, Suedia

Acest prospect a fost revizuit în Decembrie 2025.

Instrucţiuni pentru tratamentul la domiciliu

  • Citiţi toate instrucţiunile şi urmaţi-le cu atenţie!
  • A nu se administra OCTANINE F după termenul de expirare afişat pe ambalaj.
  • În timpul procedurilor descrise mai jos trebuie menţinute condiţiile aseptice!
  • Medicamentul reconstituit trebuie inspectat vizual pentru a se depista eventuale particule şi modificări de culoare înainte de administrare.
  • Soluţia trebuie să fie limpede sau uşor opalescentă. Nu folosiţi soluţia dacă este tulbure sau prezintă depuneri.
  • Utilizaţi imediat soluţia preparată pentru a preveni contaminarea microbiană.
  • Utilizaţi numai setul de perfuzare furnizat. Utilizarea altor echipamente de injectare/perfuzare poate genera riscuri suplimentare şi eşecul tratamentului.

Instrucţiuni pentru prepararea soluţiei: 1. Nu utilizaţi medicamentul direct din frigider. Lăsaţi solventul şi pulberea din flacoanele sigilate să ajungă la temperatura camerei. 2. Înlăturaţi capsele detaşabile ale celor două flacoane şi ştergeţi dopurile din cauciuc cu unul din tampoanele cu alcool medicinal furnizate. 3. Setul de transfer este descris în Fig.1. Aşezaţi flaconul cu solvent pe o suprafaţă plană şi ţineţi-l ferm. Luaţi setul de transfer şi întoarceţi-l cu partea de sus în jos. Aşezaţi adaptorul albastru al setului de transfer deasupra flaconului cu solvent şi apăsaţi cu fermitate în jos până când acesta se fixează pe loc cu un clic. (Fig. 2 + 3). A nu se răsuci în timpul atașării.

Adaptor pentru pulbere (partea albă) Adaptor pentru solvent (partea Solvent Solvent albastră)

Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3 4. Aşezaţi flaconul cu pulbere pe o suprafaţă plană şi ţineţi-l ferm. Lăsaţi flaconul cu solvent cu setul de transfer ataşat şi întoarceţi-l cu partea de sus în jos. Aşezaţi partea albă deasupra flaconului cu pulbere şi apăsaţi cu fermitate în jos, până când acesta se fixează pe loc cu un clic. (Fig. 4). A nu se răsuci în timpul atașării. Solventul va curge automat în flaconul cu pulbere.

Solvent

P u lb e r e

Fig. 4

5. Cu amândouă flacoanele încă ataşate, răsuciţi cu blândeţe, până când pulberea este dizolvată. Dizolvarea este completă în mai puţin de 10 minute, la temperatura camerei. O uşoară spumificare poate să apară în timpul preparării. Deşurubaţi setul de transfer în două părţi (Fig. 5). Spuma va dispărea.

Solvent

P u lb e r e

Fig. 5 Înlăturaţi flaconul cu solvent gol împreună cu partea albastră a setului de transfer.

Instrucţiuni pentru injectare: Ca măsură de precauţie, frecvenţa bătăilor inimii dumneavoastră trebuie măsurată înainte şi în timpul administrării. În cazul în care are loc o creştere semnificativă a frecvenţei bătăilor inimii dumneavoastră, reduceţi viteza de injectare sau întrerupeţi tratamentul pentru un timp scurt. 1. Ataşaţi seringa la partea albă a setului de transfer. Întoarceţi flaconul cu partea de sus în jos şi extrageţi soluţia în seringă (Fig. 6). Soluţia trebuie să fie limpede sau uşor opalescentă. De îndată ce soluţia a fost transferată, ţineţi ferm corpul seringii (cu pistonul îndreptat în jos) şi detaşaţi seringa de setul de transfer (Fig. 7). Înlăturaţi flaconul gol împreună cu partea albă a setului de transfer.

P u lb e r e

P u l b e re

Fig. 6 Fig. 7

2. Curăţaţi locul ales de injectare cu unul din tampoanele cu alcool medicinal furnizate. 3. Ataşaţi la seringă setul de perfuzare furnizat.

4. Introduceţi acul pentru injecţie în vena aleasă. Dacă aţi utilizat un garou pentru a face vena mai uşor vizibilă, acest garou trebuie îndepărtat înainte ca dumneavoastră să începeţi să injectaţi OCTANINE. Sângele nu trebuie să intre în seringă, din cauza riscului de formare de cheaguri de sânge. 5. Injectaţi soluţia în venă cu o viteză mică, nu mai rapid de 2-3 ml pe minut.

Dacă utilizaţi mai mult de un flacon cu pulbere OCTANINE F pentru un tratament, puteţi folosi din nou acelaşi ac de injectare şi aceeaşi seringă. Setul de transfer este doar pentru o singură utilizare.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

  • OCTANINE F 500 UI pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Un flacon conţine factor IX de coagulare uman 500 UI.

Medicamentul conţine aproximativ 100 UI/ml factor IX de coagulare uman când este reconstituit cu 5 ml apă pentru preparate injectabile.

  • OCTANINE F 1000 UI, pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Un flacon conţine factor IX de coagulare uman 1000 UI.

Medicamentul conţine aproximativ 100 UI/ml factor IX de coagulare uman când este reconstituit cu 10 ml apă pentru preparate injectabile.

OCTANINE F este produs din plasmă de la donatori umani.

Potenţa (UI) este determinată folosind testul de coagulare descris în Farmacopeea Europeană în comparaţie cu standardul internaţional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Activitatea specifică a OCTANINE F este de aproximativ 100 UI/ ml proteină.

Excipienţi cu efect cunoscut Acest medicament conţine până la 69 mg sodiu pe 1 flacon de OCTANINE F 500 UI și 138 mg sodiu pe 1 flacon de OCTANINE F 1000 UI pe doză.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Pulbere: Heparină Clorură de sodiu Citrat de sodiu dihidrat Clorhidrat de lizină Clorhidrat de arginină

Solvent: Apă pentru preparate injectabile

factor IX de coagulare uman 500 UI · substanță activă
Pulbere: · excipient
Heparină · excipient
Clorură de sodiu · excipient
Citrat de sodiu dihidrat · excipient
Clorhidrat de lizină · excipient
Clorhidrat de arginină · excipient
Solvent: · excipient
Apă pentru preparate injectabile · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

A nu se păstra la temperaturi peste 25C. A nu se congela. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe etichetă şi cutie. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Se recomandă să utilizaţi medicamentul reconsituit imediat, iar dacă este păstrat la temperatura camerei (25°C) trebuie utilizat în decurs de maxim 8 ore.

OCTANINE F se administrează o singură dată. Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi că soluţiile sunt tulburi sau incomplet dizolvate. Nu aruncați niciun medicament pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

2 ani

A fost demonstrat faptul că stabilitatea biochimică şi fizică se menţine timp de 72 de ore, la 25ºC. Din punct de vedere microbiologic, medicamentul reconstituit trebuie utilizat imediat. Dacă nu se utilizează imediat, perioadele și condițiile de păstrare în uz înainte de utilizare sunt responsabilitatea utilizatorului și nu se recomandă păstrarea pe perioade mai lungi de 8 ore la temperatura camerei (25°C).

A nu se păstra la temperaturi peste 25C. A nu se congela. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină. Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentelor după reconstituire, vezi pct. 6.3.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu 1 flac. din sticla cu pulb.,cu capacitatea de 30 ml+cutie cu 1flac. din sticla cu 5ml solv.+1dispozitiv pt. reconst. si adm:1 amb. cu echipament pentru adm. i.v.(1 set de transfer,1 set de perfuzare,1 seringa de unica folosinta)2 tamp.alcool · 7370/2015/01

Documente oficiale