Letrozol Labormed 2,5 mg

Doze Paciente adulte şi vârstnice Doza recomandată de letrozol este 2,5 mg o dată pe zi. Nu este necesară ajustarea dozeila pacientele vârstnice.

La pacientele cu boală în stadiu avansat sau metastazată, tratamentul cu letrozol trebuie continuat până când evoluţia terapeutică favorabilă a tumorii este evidentă.

În schema de tratament adjuvant și adjuvant extins, se recomandă ca tratamentul cu letrozol să fie continuat timp de 5 ani sau până la apariţia recidivei tumorale, oricare are loc mai întâi.

În schema de tratament adjuvant, poate fi avut în vedere o schemă terapeutică secvenţială (administrare de letrozol timp de 2 ani, urmată de administrare de tamoxifen timp de 3 ani), (vezi pct. 4.4 si 5.1).

În schema de tratament neoadjuvant, tratamentul cu letrozol poate fi continuat timp de 4 până la 8 luni pentru a obţine reducerea optimă a tumorii. Dacă răspunsul nu este adecvat, tratamentul cu letrozol trebuie întrerupt şi trebuie programată intervenția chirurgicală și/sau discutate cu pacienta alte opțiuni de tratament.

Copii și adolescenți Letrozolul nu este recomandat pentru administrare la copii şi adolescenți. Siguranța şi eficacitatea letrozolului la copii și adolescenți cu vârsta de pâna la 17 ani nu au fost stabilite. Datele disponibile sunt limitate și nu se poate face nicio recomandare privind dozele.

Pacienţi cu insuficienţă renală Nu este necesară ajustarea dozei la pacientele cu insuficienţă renală și clearence al creatininei peste 10 mL/min. Datele referitoare la cazurile de administrare a medicamentului la pacientele cu insuficienţă renală și clearance al creatininei sub10 mL/min sunt insuficiente (vezi pct. 4.4 si pct. 5.2).

Insuficiența hepatică Nu este necesară ajustarea dozei de letrozol la pacientele cu insuficiență hepatică ușoară pâna la moderată (Child-Pugh A sau B). Datele disponibile la pacientele cu insuficienșă hepatică severă sunt insuficiente. Pacientele cu insuficiență hepatică severă (Child-Pugh C) necesită o supraveghere atentă (vezi pct. 4.4 si 5.2).

Mod de administrare Letrozolul trebuie administrat pe cale orală, cu sau fără alimente.

Menopauză La pacientele al căror status de postmenopuază nu este clar, trebuie măsurate concentraţiile plasmatice ale LH, FSH şi/sau estradiolului, înainte de iniţierea tratamentului cu letrozol.Numai femeilor aflate în perioada de postmenopauză trebuie să li se administreze letrozol.

Insuficienţă renală Administrarea de letrozol nu a fost investigată la un număr suficient de pacienţi cu clearance al creatininei sub 10 mL/min. Raportul risc potenţial/beneficiu trebuie evaluat cu atenţie, înainte de administrarea de letrozol.

Insuficienţă hepatică La pacientele cu insuficienţă hepatică severă (clasă C Child-Pugh), expunerea sistemică şi timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare au fost aproximativ dublate, comparativ cu voluntarii sănătoşi. De aceea, aceste paciente, trebuie menținute sub supraveghere atentă (vezi pct. 5.2).

Efecte asupra sistemului osos Letrozolul este un medicament potent în ceea ce priveste efectul de scădere a concentraţiei plasmatice de estrogeni. Densitatea minerală osoasă la femeile cu antecedente de osteoporoză și/sau fracturi sau care prezintă risc crescut de apariție a osteoporozei trebuie evaluată prin osteodensitometrie înainte de începerea tratamentului adjuvant și adjuvant extins și trebuie efectuată monitorizarea acestora pentru

diagnosticarea precoce a osteoporozei în timpul și după tratamentul cu letrozol. Trebuie început tratamentul sau profilaxia osteoporozei, precum și monitorizarea atentăa acestora. În schema detratament adjuvant, poate fi avută în vedere o schemă terapeuticăsecvenţială(administrare de letrozol timp de 2 ani, urmată deadministrare de tamoxifen timp de 3 ani) în funcție de profilul de siguranță al pacientei (vezi pct. 4.2, 4.8 și 5.1).

Tendinită și ruptură de tendon Pot apărea tendinite și rupturi de tendon (rar). Trebuie inițiate monitorizarea atentă a pacienților și măsuri adecvate (de exemplu, imobilizare) pentru tendonul afectat (vezi pct. 4.8).

Alte precauții Trebuie evitată administrarea concomitentă a letrozolului cu tamoxifen, alți antiestrogeni sau tratamente care conțin estrogeni, deoarece aceste medicamente pot diminua acțiunea farmacologică a letrozolului (vezi pct. 4.5).

Excipienți Acest medicament contine lactoză, Pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbție la glucoză-galactoză nu ar trebui să utilizeze acest medicament.

Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per comprimat, adică practic „nu conţine sodiu”.

Rezumatul profilului de siguranță Frecvența reacțiilor adverse la letrozol se bazează, în principal, pe date colectate din studii clinice.

Până la o treime dintre pacientele tratate cu letrozol, conform schemelor de tratament pentru stadiul metastatic şi aproximativ 80% dintre pacientelela care s-a administrat schema de tratament adjuvant extins au prezentat reacţii adverse. Majoritatea reacţiilor adverse au apărut în primele câteva săptămâni de tratament.

Cele mai frecvente reacţii adverse raportate în cadrul studiilor clinice au fost: bufeurile, hipercolesterolemia, artralgiile, greaţa, hipersudorația şi fatigabilitatea.

Reacții adverse suplimentare importante care pot apărea la administrarea letrozolului sunt: evenimente la nivelul scheletului cum sunt osteoporoza și/sau fracturi osoase și evenimente cardiovasculare (inclusiv evenimente cerebrovasculare și tromboembolice). Categoria de frecvență pentru aceste reacții adverse este descrisă în Tabelul 1.

Lista reacțiilor adverse sub forma tabelară Frecvența reacțiilor adverse la letrozol se bazează, în principal, pe date colectate din studii clinice.

Urmatoarele reacții adverse, prezentate în Tabelul 1, au fost raportate din studiile clinice și din experiența de după punerea pe piață a letrozolului:

Infecţii şi infestări Mai puţin frecvente Infecţii ale tractului urinar

Tumori benigne, maligne şi nespecificate (incluzând chisturi şi polipi) Mai puţin frecvente Dureri tumorale1

Tulburări hematologice şi limfatice

Mai puţin frecvente Leucopenie

Tulburări ale sistemului imunitar Cu frecvență necunoscută: Reacții de tip anafilactic

Tulburări metabolice şi de nutriţie Foarte frecvente Hipercolesterolemie Frecvente Anorexie, creşterea apetitului alimentar

Tulburări psihice Frecvente Depresie Mai puţin frecvente Anxietate (incluzând nervozitate), iritabilitate

Tulburări ale sistemului nervos Frecvente Cefalee, ameţeli Mai puţin frecvente Somnolenţă, insomnie, tulburări de memorie, disestezie (incluzând parestezie şi hipoestezie), tulburări ale gustului, accidente cerebrovasculare

Tulburări oculare Mai puţin frecvente Cataractă, iritaţii oculare, vedere înceţoşată

Tulburări cardiace Frecvente Palpitaţii1 Mai puţin frecvente Tahicardie,evenimente cardiace ischemice (incluzând nou debut deangină pectorală sau agravarea anginei pectorale, care necesită intervenţie chirurgicală, infarct miocardic şi ischemie miocardică)

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Mai puţin frecvente Dispnee, tuse

Tulburări gastro-intestinale Frecvente Greaţă, vărsături, dispepsie1, constipaţie, diaree, durere abdominală Mai puţin frecvente Stomatită1, xerostomie

Tulburări hepatobiliare Mai puţin frecvente Creştere a valorilor serice ale enzimelor hepatice, hiperbilirubinemie, icter Cu frecvență necunoscută Hepatită

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Tulburări ale aparatului genital şi sânului Frecvente Sângerări vaginale Mai puţin frecvente Scurgeri vaginale, uscăciune a mucoasei vaginale, mastodinie

Investigaţii diagnostice Frecvente Creştere a greutăţii corporale Mai puţin frecvente Scădere a greutăţii corporale Reacţii adverse raportate numai în grupul la care s-a administrat schema de tratament pentru stadiul metastatic.

Unele reacţii adverse au fost raportate cu frecvenţe mult diferite în grupul la care s-a administrat schema de tratament adjuvant. Tabelele de mai jos furnizează informaţii privind diferenţele semnificative dintre letrozol comparativ cu tamoxifen, utilizate în monoterapie şi tratamentul secvenţial cu letrozol-tamoxifen:

Tabelul 2 Tratament adjuvant cu letrozol în monoterapie, comparativ cu tratamentul cu tamoxifen în monoterapie – reacţii adverse cu diferenţe semnificative

Letrozol, incidență Tamoxifen, incidență Fracturi osoase 10,1% (13,8%) 7,1% (10,5%) Osteoporoză 5,1% (5,1%) 2,7% (2,7%) Evenimente tromboembolice 2,1% (2,9%) 3,6% (4,5%) Infarct miocardic 1,0% (1,5%) 0,5% (1,0%) Hiperplazie endometrială / 0,2% (0,4%) 2,3% (2,9%) neoplasm endometrial Notă: Durata medie a tratamentului 60 luni. Perioada de raportare include perioada de tratament plus 30 zile de la încetarea tratamentului. Procentele din paranteză indică frecvența evenimentului, în orice moment, după randomizare, inclusiv în perioada de tratament de după studiu. Monitorizarea medie a fost de 73 luni.

Tabelul 3 Tratament secvenţial comparativ cu letrozol utilizat în monoterapie – reacţii adverse cu diferențe semnificative

Letrozol în Letrozol->Tamoxifen Tamoxifen-> Letrozol monoterapie Fracturi osoase 9,9% 7,6% 9,6% Tulburări endometriale 0,7% 3,4% 1,7% proliferative Hipercolesterolemie 52,5% 44,2% 40,8% Bufeuri 37,7% 41,7% 43,9% Sângerări vaginale 6,3% 9,6% 12,7%

• Semnificativ mai puține decât la administrarea letrozol în monoterapie Semnificativ mai multe decât la administrarea letrozol în monoterapie

Notă: Perioada de raportare este inclusă în durata tratamentului sau într-o perioadă de 30 de zile de la încetarea tratamentului

Descrierea reacţiilor adverse selectate

Reacţii adverse cardiace În grupul la care s-a administrat schema de tratament adjuvant, pe lângă datele prezentate în Tabelul 2, au fost raportate următoareleevenimente adverse privind utilizarea de letrozol, respectiv utilizarea de tamoxifen (la o durată medie de tratament de 60 luniplus 30 zile): angină pectorală care necesită intervenţie chirurgicală (1,0% comparativ cu 1,0%); insuficienţă cardiacă (1,1% comparativ cu 0,6%); hipertensiune arterială (5,6% comparativ cu 5,7%); accident vascular cerebral/accident vascular ischemic tranzitoriu (2,1% comparativ cu 1,9%).

În grupul la care s-a administrat schema de tratament adjuvant extins au fost raportate evenimente adverse privind utilizarea de letrozol (durata medie de tratament 5 ani) comparativ cu administrarea de placebo (durata medie de tratament 3 ani): angină pectorală care necesită intervenţie chirurgicală (0,8% comparativ cu 0,6%); angină pectorală de novo sau angină pectorală agravată (1,4% comparativ cu1,0%); infarct miocardic (1,0% comparativ cu 0,7%); eveniment tromboembolic (0,9% comparativ cu 0,3%); accident vascular cerebral/ accident vascular ischemic tranzitor (1,5% comparativ cu 0,8%).

Evenimentele marcate cu au fost semnificativ diferite din punct de vedere statistic în cadrul celor două braţe de tratament.

Reacţii adverse la nivelul scheletului Pentru date de siguranţă privind reacţiile adverse la nivelul scheletului, raportate îngrupul la care s-a administrat schema de tratament adjuvant, vă rugăm să consultaţi Tabelul 2.

În grupul la care s-a administrat schema de tratament adjuvant extins, semnificativ mai multe paciente tratate cu letrozol auprezentat fracturi osoase sau osteoporoză (fracturi osoase 10,4% şi osteoporoză 12,2%) comparativ cupacientele din braţul în cadrul căruia s-a administrat placebo (5,8%, respectiv 6,4%). Durata mediană atratamentului a fost de 5 ani pentru letrozol, comparativ cu 3 ani pentru placebo.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro