Acasă/ Medicamente/ Meguan
A10BA02 · Medicamente de scadere a glucozei din sang, excl. insuline biguanide Prescripție, valabilă 6 luni

Meguan 500 mg

Comprimate filmate · DCI: Metforminum

Ce este Meguan Meguan conţine clorhidrat de metformină, un medicament pentru tratamentul diabetului zaharat.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Ce este Meguan Meguan conţine clorhidrat de metformină, un medicament pentru tratamentul diabetului zaharat. Acesta face parte din clasa de medicamente numite biguanide.

Insulina este un hormon produs de către pancreas, hormon care face ca organismul dumneavoastră să ia glucoză (zahăr) din sânge. Organismul dumneavoastră foloseşte glucoza pentru a produce energie sau o depozitează pentru o utilizare ulterioară. Dacă aveţi diabet zaharat, pancreasul dumneavoastră nu produce suficientă insulină sau organismul dumneavoastră nu poate folosi în mod corespunzător insulina pe care o produce pancreasul. Acest lucru determină cantităţi crescute ale glucozei în sângele dumneavoastră. Acest medicament ajută la scăderea cantităţii de glucoză din sângele dumneavoastră până la valori cât mai aproape de normal.

Dacă sunteţi un adult supraponderal, utilizarea acestui medicament pe o perioadă lungă de timp ajută la scăderea riscurilor complicaţiilor diabetului zaharat. Administrarea acestui medicament poate fi asociată fie cu o stabilizare a greutăţii corporale, fie cu o scădere modestă în greutate.

Pentru ce se utilizează Meguan Acest medicament este utilizat pentru tratamentul pacienţilor cu diabet zaharat de tip 2 (numit, de asemenea, „diabet non-insulinodependent”) atunci când doar dieta şi exerciţiile fizice nu sunt suficiente pentru controlul cantităţii de glucoză din sângele dumneavoastră. Acesta este utilizat mai ales în cazul pacienţilor supraponderali.

Adulţii pot utiliza acest medicament singur sau împreună cu alte medicamente pentru a trata diabetul zaharat (medicamente administrate pe cale orală sau insulină).

La copii cu vârste peste 10 ani şi la adolescenţi, acest medicament poate fi administrat singur sau împreună cu insulină.

Tratamentul diabetului zaharat de tip 2, în special la pacienţii supraponderali, atunci când numai regimul alimentar şi exerciţiile fizice nu realizează un control adecvat al glicemiei.

 La adulţi, comprimatele filmate Meguan pot fi utilizate în monoterapie sau în asociere cu alte antidiabetice orale sau cu insulină.  La copii cu vârste peste 10 ani şi adolescenţi, comprimatele filmate Meguan pot fi utilizate în monoterapie sau în asociere cu insulină.

La pacienţii adulţi supraponderali cu diabet zaharat de tip 2 cărora li se administrează clorhidrat de metformină ca terapie de primă linie după ce regimul alimentar nu a asigurat un control adecvat al glicemiei, s-a demonstrat o reducere a complicaţiilor diabetului (vezi pct. 5.1).

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Meguan nu poate înlocui avantajele unui stil de viaţă sănătos. Continuaţi să urmaţi orice recomandare dată de medic privind dieta şi faceţi mişcare în mod regulat.

Doza recomandată Copiii în vârstă de 10 ani şi peste şi adolescenţii încep de obicei cu 500 mg sau 850 mg de Meguan, o dată pe zi. Doza zilnică maximă este de 2000 mg administrată în 2 sau 3 doze separate. Tratamentul copiilor cu vârsta cuprinsă între 10 şi 12 ani este indicat numai la recomandarea specifică a medicului, deoarece experienţa privind această grupă de vârstă este limitată.

Adulţii încep de obicei cu 500 mg sau 850 mg de Meguan, de două sau trei ori pe zi. Doza zilnică maximă este 3000 mg administrată în 3 doze separate.

Dacă funcționarea rinichilor dumneavoastră este redusă, medicul vă poate prescrie o doză mai mică.

Cu 10-15 zile după iniţierea tratamentului cu acest medicament medicul dumneavoastră vă va ajusta doza de medicament în funcţie de valoarea glucozei din sângele dumneavoastră, determinată la intervale de timp regulate.

Dacă utilizaţi şi insulină, medicul vă va sfătui cum să începeţi să utilizaţi Meguan.

Monitorizare

  • Medicul dumneavoastră va monitoriza periodic valorile glucozei din sânge şi vă va ajusta doza de Meguan în funcţie de valoarea glucozei din sânge. Asiguraţi-vă că vorbiţi periodic cu medicul. Acest fapt este deosebit de important pentru copii şi adolescenţi sau dacă sunteţi o persoană în vârstă.
  • Medicul dumneavoastră va verifica, de asemenea, cel puţin o dată pe an, cât de bine funcţionează rinichii dumneavoastră. Puteţi avea nevoie de controale mai frecvente dacă sunteţi o persoană în vârstă sau dacă rinichii dumneavoastră nu funcţionează normal.

Cum să utilizaţi Meguan Luaţi comprimatele în timpul mesei sau după masă. Acest lucru va preveni apariţia reacţiilor adverse care vă pot afecta digestia. Nu zdrobiţi şi nu mestecaţi comprimatele. Înghiţiţi fiecare comprimat cu un pahar cu apă.

  • Dacă luaţi o doză pe zi, luaţi-o dimineaţa (la micul dejun).
  • Dacă luaţi două doze separate pe zi, luaţi-le dimineaţa (la micul dejun) şi seara (la cină).
  • Dacă luaţi trei doze separate pe zi, luaţi-le dimineaţa (la micul dejun), la prânz (la masa de prânz) şi seara (la cină).

Dacă, după o perioadă de timp, sunteţi de părere că efectul acestui medicament este prea puternic sau prea slab, anunţaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.

Dacă utilizaţi mai mult Meguan decât trebuie Dacă aţi luat mai mult decât trebuie din acest medicament, se poate instala acidoza lactică. Simptomele acidozei lactice sunt vărsături, durere de burtă (durere abdominală) asociată cu crampe musculare, stare de rău general cu stare de oboseală marcată, dificultate în respiraţie. Simptomele ulterioare sunt scăderea temperaturii corporale și a bătăilor cardiace. Dacă aceasta vi se întâmplă dumneavoastră, este posibil să aveţi nevoie imediată de tratament în spital, deoarece acidoza lactică poate duce la comă. Opriți imediat administrarea de Meguan și contactaţi imediat un medic sau cel mai apropiat spital.

Dacă uitaţi să utilizaţi Meguan Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Luaţi următoarea doză la ora obişnuită.

Dacă încetaţi să utilizaţi Meguan Nu întrerupeţi tratamentul cu acest medicament fără recomandarea medicului. În caz contrar, nivelul de glucoză din sângele dumneavoastră va creşte necontrolat, ducând, pe termen lung, la complicaţii grave: afectarea ochilor, rinichilor şi a vaselor de sânge.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Doze:

Adulţi cu funcție renală normală (RFG≥90 ml/min):

Monoterapie şi în asociere cu alte antidiabetice orale Doza iniţială uzuală este 500 mg sau 850 mg clorhidrat de metformină de 2 sau 3 ori pe zi, administrată în timpul meselor sau după masă. După 10 – 15 zile doza trebuie ajustată în funcţie de valorile glicemiei. Creşterea treptată a dozei poate îmbunătăţi tolerabilitatea gastro-intestinală.

Doza maximă recomandată este de 3 g clorhidrat de metformină zilnic, administrată fracţionat în 3 prize pe zi. Dacă se intenţionează trecerea de la tratamentul cu alt antidiabetic oral: se va întrerupe administrarea acestuia şi se va institui tratamentul cu clorhidrat de metformină în doza indicată mai sus.

Asociere cu insulină Pentru a obţine un control mai bun al glicemiei se poate utiliza asocierea clorhidratului de metformină cu insulină. Clorhidratul de metformină se administrează în doza uzuală iniţială de 500 mg sau 850 mg de 2 sau 3 ori pe zi, în timp ce doza de insulină va fi ajustată în funcţie de valorile glicemiei.

Vârstnici: Datorită posibilităţii existenţei unei funcţii renale scăzute la pacienţii vârstnici, doza de clorhidrat de metformină trebuie ajustată după evaluarea funcţiei renale. Este necesară evaluarea periodică a funcţiei renale (vezi pct. 4.4).

Insuficiență renală: RFG trebuie evaluată înainte de inițierea tratamentului cu medicamente care conțin metformină și cel puțin anual după aceea. La pacienții cu risc crescut de evoluție ulterioară a insuficienței renale și la vârstnici, funcția renală trebuie evaluată mai frecvent, de exemplu o dată la 3-6 luni.

RFG ml/minDoza zilnică maximă totală (se împarte în 2-3 doze pe zi)Considerații suplimentare
60-893000 mgPoate fi avută în vedere reducerea dozei în asociere cu diminuarea funcției renale.
45-592000 mgÎnainte de a lua în considerare inițierea tratamentului cu metformină trebuie evaluați factorii care pot crește riscul de acidoză lactică (vezi pct. 4.4). Doza inițială este de cel mult jumătate din doza maximă.
30-441000 mg
<30Metformina este contraindicată.

Copii şi adolescenţi:

Monoterapie şi asociere cu insulină

 Comprimatele filmate Meguan pot fi utilizate la copii cu vârste peste 10 ani şi la adolescenţi.  Doza iniţială uzuală este de 500 mg sau 850 mg de clorhidrat de metformină administrată o dată pe zi, în timpul mesei sau după masă.

După 10 – 15 zile doza trebuie ajustată în funcţie de valorile glicemiei. Creşterea treptată a dozei poate îmbunătăţi tolerabilitatea gastro-intestinală. Doza maximă recomandată de clorhidrat de metformină este de 2 g zilnic, administrată fracţionat în 2-3 prize.

Mod de administrare Meguan se administrează pe cale orală, în timpul sau la sfârşitul mesei. Comprimatele se înghit întregi cu un pahar de apă, fără a fi zdrobite sau mestecate. Dacă este nevoie de o singură doză pe zi, administrarea se va face dimineaţa (la micul dejun). Dacă doza zilnică trebuie administrată în două prize, comprimatele se vor lua dimineaţa (la micul dejun) şi seara (la cină). Dacă doza zilnică trebuie administrată în trei prize, comprimatele se vor lua dimineaţa (la micul dejun), la prânz şi seara (la cină).

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • dacă sunteţi alergic la clorhidrat de metformină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6).
  • dacă aveţi probleme cu ficatul.
  • dacă funcționarea rinichilor dumneavoastră este sever redusă.
  • dacă aveți diabet zaharat neținut sub control, de exemplu cu hiperglicemie severă (cantitate crescută de glucoză în sânge), greaţă, vărsături, diaree, scădere rapidă în greutate, acidoză lactică (vezi „Risc de acidoză lactică” de mai jos) sau cetoacidoză. Cetoacidoza este o afecţiune în care în sânge se acumulează substanţe numite „corpi cetonici” şi care poate duce la precomă diabetică. Simptomele includ dureri de stomac, respiraţie rapidă și profundă, somnolenţă sau respirație care capătă un miros neobişnuit de fructe.
  • dacă aţi pierdut prea multă apă din organism (deshidratare), de exemplu în urma unei diarei persistente sau severe, sau după vărsături repetate. Deshidratarea poate duce la probleme cu rinichii, care pot creşte riscul acidozei lactice (vezi „Risc de acidoză lactică” de mai jos).
  • dacă aveţi o infecţie severă, de exemplu o infecţie care vă afectează plămânii, bronhiile sau rinichii. Infecţiile severe pot determina boli ale rinichilor, care pot creşte riscul acidozei lactice (vezi „Risc de acidoză lactică” de mai jos).
  • dacă sunteţi tratat pentru insuficienţă cardiacă (o afecţiune în care inima nu pompează corespunzător sângele în corp) sau aveţi tulburări de respiraţie, dacă aţi avut de curând un atac de cord, sau dacă aveţi probleme severe cu circulaţia sângelui (cum este şocul). Acestea pot duce la o lipsă de oxigen în ţesuturi, care vă poate creşte riscul de acidoză lactică (vezi „Risc de acidoză lactică” de mai jos).
  • în cazul în care consumaţi băuturi alcoolice în cantităţi mari. Dacă sunteţi în una dintre situaţiile de mai sus, vorbiţi cu medicul dumneavoastră înainte de a lua acest medicament.

Cereţi neapărat sfatul medicului dumneavoastră, dacă:

  • aveţi nevoie de analize precum radiografii sau scanări ce implică injectarea în sânge de substanţe de contrast pe bază de iod;
  • urmează să vi se efectueze o intervenţie chirurgicală majoră.

Meguan trebuie întrerupt pentru o perioadă de timp înainte de și după intervenţia chirurgicală. Medicul dumneavoastră va decide dacă aveţi nevoie de alt tratament în această perioadă. Este important să urmaţi întocmai recomandările medicului dumneavoastră.

 Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.  Orice tip de acidoză metabolică acută (de exemplu acidoză lactică, cetoacidoză diabetică).  Precomă diabetică.  Insuficienţă renală severă (RFG < 30 ml/min).  Afecţiuni acute care pot afecta funcţia renală cum sunt:

  • deshidratare,
  • infecţii severe,
  • şoc.  Afecţiuni care pot determina hipoxie tisulară (în special afecțiuni acute sau agravarea afecțiunilor cronice), cum sunt:
  • insuficienţă cardiacă decompensată,
  • insuficienţă respiratorie,
  • infarct miocardic recent,
  • şoc.  Insuficienţă hepatică, intoxicaţie acută cu alcool etilic, alcoolism.
Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Înainte să utilizaţi Meguan, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Risc de acidoză lactică Meguan poate cauza o reacție adversă foarte rară, dar foarte gravă, numită acidoză lactică, mai ales dacă rinichii dumneavoastră nu funcţionează corect. Riscul de apariție a acidozei lactice este de asemenea crescut în caz de diabet zaharat neținut sub control, infecții grave, repaus alimentar prelungit sau consum de alcool etilic, deshidratare (vezi informațiile suplimentare de mai jos), probleme la nivelul ficatului și orice afecțiuni medicale în care o parte a corpului beneficiază de un aport redus de oxigen (de exemplu boală de inimă acută severă). Dacă oricare dintre situațiile de mai sus este valabilă în cazul dumneavoastră, adresați-vă medicului pentru instrucțiuni suplimentare.

Încetați să luați Meguan pentru o perioadă scurtă dacă aveți o afecțiune care poate fi asociată cu deshidratare (pierdere semnificativă de lichide din corp), de exemplu vărsături severe, diaree, febră,

expunere la căldură sau dacă beți mai puține lichide decât în mod normal. Adresați-vă medicului pentru instrucțiuni suplimentare.

Încetați să luați Meguan și adresați-vă imediat unui medic sau celui mai apropiat spital dacă manifestați unele dintre simptomele de acidoză lactică, deoarece această afecțiune poate duce la comă. Simptomele de acidoză lactică includ:  vărsături  dureri de stomac (dureri abdominale)  crampe musculare  o senzație generală de rău, cu oboseală severă  dificultăţi de respiraţie  scădere a temperaturii corpului și a frecvenței bătăilor inimii.

Acidoza lactică reprezintă o urgență medicală și trebuie tratată în spital.

Dacă trebuie să vi se efectueze o intervenție chirurgicală majoră, trebuie să încetați să luați Meguan în timpul acesteia și un timp după procedură. Medicul dumneavoastră va decide când trebuie să încetați și când veți relua tratamentul cu Meguan.

Meguan utilizat singur, nu provoacă hipoglicemie (o cantitate prea mică de glucoză în sânge). Totuşi, dacă utilizaţi Meguan împreună cu alte medicamente pentru tratarea diabetului zaharat, care pot cauza hipoglicemie (de exemplu sulfoniluree, insulină, meglitinide), există riscul de apariţie a hipoglicemiei. De obicei, dacă prezentaţi simptome de hipoglicemie cum sunt slăbiciune, ameţeli, transpiraţie excesivă, bătăi rapide ale inimii, tulburări de vedere sau dificultăţi de concentrare, trebuie să mâncaţi

Acidoză lactică Acidoza lactică, o complicație metabolică foarte rară, dar gravă, survine cel mai adesea în caz de deteriorare acută a funcției renale, de boală cardiorespiratorie sau sepsis. Acumularea de metformină survine la deteriorarea acută a funcției renale și crește riscul de acidoză lactică.

În caz de deshidratare (diaree severă sau vărsături, febră sau aport redus de lichide), administrarea metforminei trebuie întreruptă temporar și se recomandă contactarea unui profesionist din domeniul sănătății.

Administrarea medicamentelor care pot afecta în mod acut funcția renală (de exemplu antihipertensivele, diureticele și AINS) trebuie inițiată cu prudență la pacienții tratați cu metformină. Alți factori de risc pentru acidoză lactică sunt consumul de alcool etilic în exces, insuficiența hepatică, diabetul zaharat insuficient controlat, cetoza, repausul alimentar prelungit și orice afecțiuni asociate cu hipoxie, precum și utilizarea concomitentă de medicamente care pot cauza acidoză lactică (vezi pct. 4.3 și 4.5).

Pacienții și/sau îngrijitorii acestora trebuie informați în privința riscului de acidoză lactică. Acidoza lactică se caracterizează prin dispnee acidotică, dureri abdominale, crampe musculare, astenie și hipotermie, urmate de comă. În caz de simptome suspectate, pacientul trebuie să oprească administrarea metforminei și să solicite imediat un consult medical. Rezultatele investigațiilor diagnostice de laborator indică o scădere a pH-ului sanguin ( 5 mmol/l) și o creștere a deficitului anionic și a raportului lactat/piruvat.

Funcţia renală RFG trebuie evaluată înainte de inițierea tratamentului și periodic după aceea (vezi pct. 4.2). Metformina este contraindicată la pacienții cu RFG < 30 ml/min și administrarea acesteia trebuie întreruptă temporar în prezența afecțiunilor care influențează funcția renală (vezi pct. 4.3).

Funcția cardiacă Pacienții cu insuficiență cardiacă au un risc mai crescut de hipoxie și insuficiență renală. Metformina poate fi administrată pacienților cu insuficiență cardiacă cronică stabilă, cu monitorizarea regulată a funcției cardiace și renale. Este contraindicată administrarea de metformină la pacienții cu insuficiență cardiacă acută și instabilă (vezi pct.4.3).

Administrarea de substanțe de contrast iodate Administrarea intravasculară de substanțe de contrast iodate poate duce la nefropatie indusă de substanța de contrast, ceea ce determină acumularea de metformină și creșterea riscului de acidoză lactică. Administrarea metforminei trebuie întreruptă înainte de procedura de imagistică sau la

momentul acesteia și nu trebuie reluată decât la cel puțin 48 ore după procedură, cu condiția ca funcția renală să fi fost reevaluată și să se fi constatat că este stabilă (vezi pct. 4.2 și 4.5).

Intervenţie chirurgicală Administrarea metforminei trebuie întreruptă la momentul intervenţiei chirurgicale, sub anestezie generală, spinală sau epidurală. Tratamentul poate fi reluat după cel puţin 48 ore de la intervenţia chirurgicală sau la reînceperea hrănirii pe cale orală și cu condiția ca funcția renală să fi fost reevaluată și să se fi constatat că este stabilă.

Copii şi adolescenţi Diagnosticul de diabet zaharat de tip 2 trebuie confirmat înainte de începerea tratamentului cu clorhidrat de metformină. Pe parcursul studiilor clinice controlate cu durata de 1 an, nu au fost evidenţiate reacţii adverse ale tratamentului cu clorhidrat de metformină asupra creşterii şi dezvoltării pubertare, însă nu sunt disponibile informaţii pe termen lung în această privinţă. De aceea, se recomandă o urmărire atentă a efectului tratamentului cu clorhidrat de metformină asupra acestor parametrii la copii, în special la copii în perioada prepubertară.

Copii cu vârste cuprinse între 10 şi 12 ani În studiile clinice controlate efectuate la copii şi adolescenţi au fost incluşi doar 15 subiecţi cu vârsta cuprinsă între 10 şi 12 ani. Deşi eficacitatea şi siguranţa tratamentului cu clorhidrat de metformină la aceşti copii nu au fost diferite de eficacitatea şi siguranţa tratamentului cu metformină la adolescenţi, se recomandă o prudenţă deosebită în prescrierea medicamentului la copii cu vârste cuprinse între 10 şi 12 ani.

Alte precauţii Toţi pacienţii trebuie să continue regimul alimentar cu o distribuire adecvată a consumului de carbohidraţi pe tot parcursul zilei. Pacienţii supraponderali trebuie să îşi continue regimul alimentar hipocaloric. Testele de laborator uzuale pentru monitorizarea diabetului zaharat trebuie efectuate periodic. În monoterapie, clorhidratul de metfomină nu determină niciodată hipoglicemie, totuşi este necesară precauţie în cazurile în care clorhidratul de metfomină se asociază cu insulină sau cu alte antidiabetice orale (de exemplu sulfoniluree sau meglitinide). Meguan conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Dacă trebuie să vi se efectueze în fluxul de sânge o injecție cu o substanţă de contrast care conţine iod, de exemplu în contextul unei radiografii sau al unei scanări, trebuie să încetați să luați Meguan înaintea injecției sau la momentul acesteia. Medicul dumneavoastră va decide când trebuie să încetați și când veți relua tratamentul cu Meguan.

Spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente. Este posibil să aveţi nevoie de analize mai frecvente ale glicemiei și ale funcției rinichilor sau poate fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă ajusteze doza de Meguan. Este important mai ales să menționați următoarele:

  • medicamente care cresc cantitatea de urină eliminată (diuretice)
  • medicamente utilizate pentru tratarea durerii și a inflamației (AINS și inhibitori COX-2, de exemplu ibuprofen și celecoxib)
  • anumite medicamente pentru tratamentul tensiunii arteriale crescute (inhibitori ECA și antagoniști ai receptorilor de angiotensină II)
  • simpatomimetice cum sunt salbutamol sau terbutalină (utilizaţi pentru tratamentul astmului bronşic)
  • glucocorticoizi (utilizaţi în tratamentul a diferite boli cum sunt inflamaţii severe ale pielii sau în astm bronşic)
  • medicamente care pot modifica cantitatea de Meguan din sângele dumneavoastră, mai ales dacă aveţi o activitate scăzută a rinichilor (de exemplu verapamil, rifampicină, cimetidină, dolutegravir, ranolazină, trimetoprim, vandetanib, isavuconazol, crizotinib, olaparib)
  • alte medicamente utilizate în tratamentul diabetului.

Meguan împreună cu alimente, băuturi şi alcool Evitați consumul excesiv de alcool etilic în timp ce luați Meguan deoarece acesta poate creşte riscul de acidoză lactică (vezi pct. „Atenționări și precauții”).

Utilizarea concomitentă nu este recomandată:

Alcool etilic: Intoxicaţia cu alcool etilic se asociază cu un risc crescut de acidoză lactică, mai ales în caz de repaus alimentar, malnutriţie sau insuficienţă hepatică.

Substanţe de contrast iodate: Administrarea metforminei trebuie întreruptă înainte de procedura de imagistică sau la momentul acesteia şi nu trebuie reluată decât la cel puțin 48 ore după procedură, cu condiția ca funcţia renală să fi fost reevaluată şi să se fi constatat că este stabilă (vezi pct. 4.2 și 4.4).

Asocieri care necesită prudență la utilizare:

Unele medicamente pot avea efecte adverse asupra funcției renale, ceea ce poate crește riscul de acidoză lactică, de exemplu AINS, inclusiv inhibitori selectivi de ciclooxigenază (COX) II, inhibitori ECA, antagoniști ai receptorilor de angiotensină II și diuretice, în special diuretice de ansă. La inițierea administrării sau la utilizarea acestor medicamente concomitent cu metformină, este necesară monitorizarea atentă a funcției renale.

Medicamente cu activitate hiperglicemiantă intrinsecă cum sunt glucocorticoizii (administraţi sistemic sau local), şi simpatomimetice: Poate fi necesară o monitorizare mai frecventă a glicemiei, în special la iniţierea tratamentului. Dacă este cazul, se va ajusta doza de metformină în timpul tratamentului cu medicamentul respectiv şi după întreruperea lui.

Inhibitorii ECA pot determina scăderea valorilor glicemiei. Prin urmare, poate fi necesară ajustarea dozei de clorhidrat de metformină în timpul tratamentului şi după adăugarea sau întreruperea administrării medicamentelor de acest tip.

Transportori de cationi organici (OCT) Metformina este un substrat pentru ambii transportatori OCT1 și OCT2. Administrarea concomitentă de metformină cu:  Inhibitori ai OCT1 (cum este verapamilul) pot reduce eficacitatea metforminei.  Inductori ai OCT1 (cum este rifampicina) pot crește absorbția gastro-intestinală și eficacitatea metforminei.  Inhibitori ai OCT2 (cum sunt cimetidina, dolutegravirul, ranolazina, trimetoprimul, vandetanibul, isavuconazolul) pot reduce eliminarea renală a metforminei și astfel conduc la o creștere a concentrației plasmatice de metformină.  Inhibitori pentru ambii OCT1 şi OCT2 (cum sunt crizotinibul, olaparibul) pot afecta eficacitatea și eliminarea renală a metforminei. Prin urmare se recomandă precauție, atunci când aceste medicamente sunt coadministrate cu metformină, în special la pacienţii cu insuficienţă renală, deoarece concentraţia plasmatică de metformină poate creşte. Dacă este necesar, poate fi luată în considerare ajustarea dozei de metformină, deoarece inhibitorii/inductorii de OCT pot afecta eficacitatea metforminei.

Alte medicamente antidiabetice

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

În perioada sarcinii, este obligatoriu tratamentul diabetului zaharat cu insulină. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi, credeţi că puteţi fi sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, astfel încât acesta să vă poată schimba tratamentul. Nu utilizaţi acest medicament dacă alăptaţi sau dacă plănuiţi să vă alăptaţi nou-născutul.

Sarcina Diabetul necontrolat în timpul sarcinii (gestaţional sau permanent) este asociat cu un risc crescut de anomalii congenitale şi mortalitate perinatală. Date limitate referitoare la utilizarea metforminei la femei însărcinate nu indică un risc crescut de anomalii congenitale. Studiile efectuate la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare asupra sarcinii, dezvoltării embrionare sau fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale (vezi pct. 5.3).

Dacă pacienta intenţionează să rămână gravidă şi pe parcursul sarcinii, diabetul zaharat nu trebuie tratat cu clorhidrat de metformină, ci cu insulină, pentru a menţine nivelul glicemiei la valori cât mai apropiate de normal, în vederea scăderii riscului de malformaţii congenitale asociate cu valori anormale ale glicemiei.

Alăptarea Metformina este eliminată în laptele matern. Nu au putut fi observate reacţii adverse la nou-născuţi/copii alăptaţi. Deorece sunt disponibile numai date limitate, alăptarea nu este recomandată în timpul tratamentului cu metformină. Decizia întreruperii alăptării sau a tratamentului cu metformină trebuie să aibă în vedere beneficiul alăptării şi potenţialul risc de apariţie a reacţiilor adverse la copil.

Fertilitatea Nu s-a observat afectarea fertilităţii la şobolani masculi sau femele, în cazul administrării de metformină în doze de până la 600 mg/kg/zi, care reprezintă de aproximativ trei ori doza maximă recomandată la om pe baza comparării ariilor de suprafaţă corporală.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Pot apărea următoarele reacţii adverse:

Meguan poate cauza o reacție adversă foarte rară (poate afecta până la 1 utilizator din 10000), dar foarte gravă, numită acidoză lactică (vezi pct. „Atenționări și precauții”). Dacă se întâmplă acest lucru,

trebuie să încetați să luați Meguan și să vă adresați imediat unui medic sau celui mai apropiat spital, deoarece acidoza lactică poate duce la comă.

La începerea tratamentului, cele mai frecvente reacţii adverse sunt greaţă, vomă, diaree, durere abdominală şi pierderea apetitului, care dispar spontan în majoritatea cazurilor. Pentru prevenirea lor, se recomandă administrarea de metformină în 2 sau 3 prize zilnice şi creşterea treptată a dozelor.

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Tulburări metabolice şi de nutriţie: Foarte rare: Acidoză lactică (vezi pct. 4.4). Scădere a absorbţiei intestinale de vitamină B12 însoţită de scădere a concentraţiei plasmatice de vitamina B12 în cazul utilizării metforminei pe o perioadă îndelungată. Acest fapt trebuie luat în considerare dacă pacientul prezintă anemie megaloblastică.

Tulburări ale sistemului nervos: Frecvente: Tulburări ale gustului.

Tulburări gastro-intestinale: Foarte frecvente: Tulburări gastro-intestinale cum sunt greaţă, vărsături, diaree, dureri abdominale şi pierderea apetitului alimentar. Aceste reacţii adverse apar cel mai frecvent la începutul tratamentului şi în majoritatea cazurilor dispar spontan. Pentru a preveni aceste tulburări gastro-intestinale, se recomandă ca metformina să fie administrată în 2 – 3 prize pe zi, în timpul meselor sau după masă. De asemenea, creşterea lentă a dozei poate ameliora tolerabilitatea gastro-intestinală.

Tulburări hepatobiliare: Foarte rare: Valori anormale ale testelor funcţiei hepatice sau remise la întreruperea tratamentului cu metformină, hepatită autoimună, leziuni hepatice induse de medicament, hepatită, pancreatită.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: Foarte rare: Reacţii cutanate cum sunt eritem, prurit, urticarie.

Copii şi adolescenţi Din datele publicate, din datele după punerea pe piaţă şi din studiile clinice controlate, la o populaţie pediatrică limitată, cu vârsta cuprinsă între 10 şi 16 ani, aflată sub tratament pe o perioadă de un an, evenimentele adverse raportate au fost similare ca natură şi severitate cu cele raportate la adulţi.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conţine Meguan

  • Substanţa activă este clorhidrat de metformină. Fiecare comprimat filmat conţine clorhidrat de metformină 500 mg.
  • Celelalte componente sunt:
  • nucleu: copovidonă, povidonă K29/32, stearat de magneziu, celuloză microcristalină silicifiată (celuloză microcristalină, dioxid de siliciu coloidal anhidru).
  • film: hipromeloză tip 2910 (E464), dioxid de titan (E171), lactoză monohidrat, macrogol 3000, triacetină.

Cum arată Meguan şi conţinutul ambalajului Comprimatele filmate sunt rotunde, biconvexe, de culoare albă, cu aspect uniform şi margini intacte. Sunt disponibile în cutii cu 2 sau 3 blistere din PVC-PVdC/Al a câte 10 comprimate filmate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul Gedeon Richter România S.A. Str. Cuza Vodă, nr.99-105, 540306 Târgu Mureş, România

Acest prospect a fost revizuit în noiembrie 2020.

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale: http://www.anm.ro

Fiecare comprimat filmat conţine clorhidrat de metformină 500 mg.

Excipient cu efect cunoscut: fiecare comprimat filmat conţine lactoză monohidrat 5,5 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Nucleu: Copovidonă Povidonă K29/32 Stearat de magneziu Celuloză microcristalină silicifiată care conţine: Celuloză microcristalină Dioxid de siliciu coloidal anhidru Film: Hipromeloză tip 2910 (E464) Dioxid de titan (E171) Lactoză monohidrat Macrogol 3000 Triacetină

clorhidrat de metformină 500 mg · substanță activă
Nucleu: · excipient
Copovidonă · excipient
Povidonă K29/32 · excipient
Stearat de magneziu · excipient
Celuloză microcristalină silicifiată care conţine: · excipient
Celuloză microcristalină · excipient
Dioxid de siliciu coloidal anhidru · excipient
Hipromeloză tip 2910 (E464) · excipient
Dioxid de titan (E171) · excipient
Lactoză monohidrat · excipient
Macrogol 3000 · excipient
Triacetină · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor. Dacă un copil este tratat cu Meguan, părinţii şi îngrijitorii sunt sfătuiţi să supravegheze utilizarea acestui medicament.

A se păstra la temperaturi sub 25 °C, în ambalajul original.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

3 ani

A se păstra la temperaturi sub 25 °C, în ambalajul original.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu 2 blist. PVC-PVDC/Al x 10 compr. film. · 6059/2013/01
Cutie cu 3 blist. PVC-PVDC/Al x 10 compr. film. · 6059/2013/02

Documente oficiale