Folcasin 10 mg/ml

Folcasin se administrează pe cale parenterală, intramuscular sau intravenos (în bolus sau în perfuzie). În cazul administrării intravenoase, din cauza conţinutului de calciu, trebuie injectat maxim 160 mg folinat de calciu/minut.

În cazul administrării în perfuzie intravenoasă, folinatul de calciu poate fi diluat înainte de utilizare cu soluţie de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) sau soluţie de glucoză 50 mg/ml (5%) (vezi pct. 6.3 şi 6.6).

„Terapia de salvare cu folinat de calciu” în cadrul tratamentului cu metotrexat

„Terapia de salvare cu folinat de calciu”parenterală trebuie efectuată la pacienţii cu sindrom de malabsorbţie sau alte tulburări gastro-intestinale asociate cu deficit de absorbţie intestinală. Deoarece absorbţia intestinală a folinatului de calciu este saturabilă, dozele administrate pe cale parenterală trebuie să fie mai mari de 25 – 50 mg.

„Terapia de salvare cu folinat de calciu” este necesară atunci când se administrează doze mari de metotrexat,

care depăşesc 500 mg/m2 şi trebuie avută în vedere în cazul adminstrării dozelor de 100 – 500 mg/m2 suprafaţă corporală.

Schema terapeutică şi durata terapiei de salvare cu folinat de calciu depind de dozele şi tipul tratamentului cu metotrexat, apariţia simptomelor de toxicitate şi capacitatea individuală de eliminare a metotrexatului. De regulă, prima doză de acid folinic este 15 mg (6 – 12 mg/m2) administrată la 12 – 24 ore după iniţierea perfuziei cu metotrexat. Aceeaşi doză se administrează la intervale de 6 ore pe parcursul unei perioade de 72 de ore. După administrarea mai multor doze pe cale parenterală se poate trece la tratamentul cu o formă farmaceutică orală.

În plus, faţă de administrarea folinat de calciu, măsurile care asigură eliminarea rapidă a metotrexatului (menţinerea unui flux urinar mare şi alcalinizarea urinii) fac parte din „terapia de salvare cu folinat de calciu”. Monitorizarea funcţiei renale se realizează prin măsurarea zilnică a creatininei serice.

La 48 de ore după iniţierea perfuziei cu metotrexat trebuie măsurată concentraţia plasmatică reziduală de metotrexat. Dacă concentraţia plasmatică reziduală de metotrexat prezintă o valoare mai mare de 50 micromoli/l, doza de folinat de calciu trebuie ajustată conform tabelului următor:

Concentraţia plasmatică reziduală de metotrexat la Doza suplimentară de acid folinic administrată la 48 ore după iniţierea tratamentului cu metotrexat: intervale de 6 ore, pentru 48 de ore sau până când concentraţiile plasmatice de metotrexat sunt mai mici de 0,05 µmol/l: > 0,5 µmol/l 15 mg/m2 >1,0 µmol/l 100 mg/m2 >2,0 µmol/l 200 mg/m2

În asociere cu 5-fluorouracil în chimioterapie

Se utilizează diferite doze şi regimuri de administrare, fără a fi stabilită o schemă terapeutică optimă.

Următoarele scheme terapeutice au fost utilizate în tratamentul cancerului colorectal avansat sau metastatic, la adulţi şi vârstnici. Nu există date privind utilizarea acestor asocieri la copii.

Scheme de administrare bilunară: Acidul folinic în doză de 200 mg/m2 se administrează în perfuzie intravenoasă pe parcursul a 2 ore, urmată de administrarea intravenoasă în bolus a 5-fluorouracil (400 mg/m2) şi în perfuzie intravenoasă pe parcursul a 22 ore a 5 –fluorouracil (600 mg/m2) pentru 2 zile consecutiv, la intervale de 2 săptămâni, în zilele 1 şi 2.

Scheme de administrare săptămânală: Acidul folinic în doză de 20 mg/m2 se administrează intravenos în bolus sau în doză de 200 – 500 mg/m2 se administrează în perfuzie intravenoasă pe parcursul a 2 ore asociat cu 500 mg/m2 5-fluorouracil administrat intravenos în bolus la jumătatea sau la sfârşitul perfuziei cu folinat de calciu.

Scheme de administrare lunară: Acidul folinic în doză de 20 mg/m2 se administrează intravenos în bolus sau în doză de 200 – 500 mg/m2 se administrează în perfuzie intravenoasă pe parcursul a 2 ore urmată imediat de administrarea i.v. în bolus a 425 sau 370 mg/m2 5-fluorouracil, timp de 5 zile consecutiv.

În cazul tratamentului asociat cu 5-fluorouracil, poate fi necesară modificarea dozei de 5-fluorouracil şi a intervalului liber de tratament, în funcţie de starea fizică a pacientului, răspunsul la tratament şi toxicitatea limitantă a dozei, aşa cum este specificat în informaţiile despre medicament ale 5-fluorouracil. Ajustarea dozajului folinatului de calciu nu este necesară.

Numărul de cicluri de tratament repetitive utilizate se stabileşte de către medicul specialist.

Antidot al antagoniştilor de acid folic: trimetrexat, trimetoprim şi pirimetamină:

Toxicitatea trimetrexatului: •Prevenţia: Acidul folinic trebuie administrat zilnic în timpul tratamentului cu trimetrexat şi încă 72 ore după administrarea ultimei doze de trimetrexat. Acidul folinic poate fi administrat fie pe cale intravenoasă în doză de 20 mg/m2 timp de 5 până la 10 minute la intervale de 6 ore, într-o doză totală de 80 mg/m2 sau pe cale orală în 4 doze a câte 20 mg/m2 administrate la intervale de timp egale. Dozele zilnice de acid folinic trebuie ajustate în funcţie de toxicitatea hematologică a trimetrexatului.

•Supradozajul (care poate să apară în cazul administrării de trimetrexat în doze mai mari de 90 mg/m2 în absenţa administrării concomitente de acid folinic): -după întreruperea trimetrexatului se administrează intravenos acid folinic 40 mg/m2 la intervale de 6 ore timp de 3 zile.

Toxicitatea trimetoprimului: •După întreruperea administrării trimetoprimului, se administreză 3-10 mg pe zi acid folinic până la revenirea la valorile normale a numărului de celule sanguine.

Toxicitatea pirimetaminei: •În cazul unor doze mari de pirimetamină sau a unui tratament pe termen lung cu doze mici, se administreză concomitent acid folinic în doză de 5-50 mg pe zi în funcţie de numărul celulor sanguine.

Folinatul de calciu trebuie administrat doar prin injectare intramusculară sau intravenoasă. Nu se administrează intratecal. Au fost raportate decese în cazul administrării intratecale a acidului folinic după supradozajul intratecal cu metotrexat.

Generale: Asocierea folinat de calciu/5-fluorouracil sau folinat de calciu/metotrexat utilizată în terapia citostatică se va administra numai sub stricta supraveghere a medicului specialist cu experienţă în chimioterapie.

Tratamentul cu folinat de calciu poate masca anemia pernicioasă (Biermer) sau alte tipuri de anemii megaloblastice datorate deficitului de vitamină B12.

Foarte multe medicamente cu efect citotoxic – care inhibă direct sau indirect sinteza ADN, pot determina macrocitoză (hidroxicarbamidă, citarabină, mecaptopurină, tioguanină). Acest tip de macrocitoză nu trebuie tratat cu folinat de calciu.

La pacienţii cu epilepsie trataţi cu fenobarbital, fenitoină, primidonă şi succinimidă există un risc crescut al frecvenţei de apariţie a convulsiilor datorate reducerii concentraţiilor plasmatice ale medicamentelor antiepileptice. În timpul şi după întreruperea tratamentului cu folinat de calciu este recomandată monitorizarea clinică, eventuala monitorizare a concentraţiilor plasmatice şi, dacă este necesar, ajustarea dozei de medicament antiepileptic (vezi, de asemenea, punctul 4.5).

Folinat de calciu/5-fluorouracil Folinatul de calciu poate creşte toxicitatea 5-fluorouracil, în special la pacienţii vârstnici sau debilitaţi. Cele mai frecvente reacţii adverse raportate sunt: leucopenia, mucozita, stomatita şi/sau diareea, care pot reprezenta toxicitatea limitantă a dozei. În cazul asocierii folinatului de calciu/5-fluorouracil, doza de 5-fluorouracil trebuie redusă mai mult decât atunci când 5-fluorouracil este utilizat în monoterapie.

Asocierea folinat de calciu/5-fluorouracil nu trebuie iniţiată şi nici continuată la pacienţii cu simptome de toxicitate gastro-intestinală, indiferent de severitatea acestora, până în momentul în care acestea nu s-au remis complet.

Pacienţii cu diaree (deoarece diareea poate fi un semn de toxicitate gastro-intestinală) trebuie atent monitorizaţi până în momentul în care aceasta se remite complet, deoarece poate apărea o deteriorare rapidă a stării clinice care poate conduce la deces. Dacă apar diaree şi/sau stomatită, este recomandată scăderea dozei de 5-fluorouracil până în momentul în care simptomele se remit complet. Aceste manifestări apar, de obicei, la vârstnici şi la pacienţii cu stare generală alterată. De aceea, este necesară prudenţă în cazul tratării acestor grupuri de pacienţii.

La pacienţii vârstnici şi la cei care au efectuat anterior radioterapie este recomandată iniţierea tratamentului cu 5-fluorouracil cu doze mai mici.

Folinatul de calciu nu se amestecă cu 5-fluorouracil în aceeaşi seringă sau perfuzie.

La pacienţii trataţi cu asocierea folinat de calciu/5-fluorouracil trebuie monitorizată calcemia, iar în cazul scăderii concentraţiilor sanguine de calciu se administrează suplimente minerale care conţin calciu.

Folinat de calciu/metotrexat Pentru informaţii specifice privind scăderea toxicităţii metotrexatului vă rugăm să consultaţi Rezumatul caracteristicilor produsului pentru medicamentele care conţin metotrexat. Folinatul de calciu nu are nici un efect asupra toxicităţii nonhematologice a metotrexatului, de exemplu, asupra nefrotoxicităţii determinate de precipitarea acestuia şi/sau a metabolitului său activ la nivel renal. Pacienţii care prezintă o eliminare precoce întârziată a metotrexatului este posibil să determine insuficienţă renală reversibilă şi toate reacţiile toxice asociate cu utilizarea metotrexatului (vezi Rezumatul caracteristicilor produsului al metrotrexatului). Prezenţa sau preexistenţa insuficienţei renale induse de metotrexat poate necesita creşterea dozelor sau prelungirea tratamentului cu folinat de calciu. Trebuie evitate dozele excesive de folinat de calciu, deoarece aceasta poate afecta activitatea antitumorală a metotrexat, în special la pacienţii cu tumori ale SNC la care, după administrarea de cure repetate, folinatul de calciu se acumulează. Apariţia rezistenţei la metotrexat ca rezultat al scăderii transportului transmembranar implică, de asemenea, şi apariţia rezistenţei la folinat de calciu, deoarece ambele medicamente prezintă un sistem transportor comun. Administrarea accidentală a unei supradoze de antagonist al acidului folic, precum metotrexat, reprezintă o urgenţă medicală. Dacă intervalul de timp dintre administrarea metotrexat şi terapia de protecţie cu folinat de calciu creşte, eficacitatea folinatului de calciu în combaterea toxicităţii scade. În cazul în care apar modificări ale analizelor de laborator sau semne de toxicitate clinică, trebuie avută întotdeauna în vedere posibilitatea ca pacientul să fie tratat cu alte medicamente care interacţionează cu metotrexat (de exemplu, medicamente care pot influenţa eliminarea metotrexat sau legarea de albuminele plasmatice).

Tulburări ale sistemului imunitar Foarte rare: reacţii alergice (de hipersensibilizare), inclusiv reacţii de tip anafilactic şi urticarie.

Tulburări psihice Rare: insomnie, agitaţie şi depresie în cazul administrării de doze mari

Tulburări gastro-intestinale Rare: tulburări gastro-intestinale în cazul administrării de doze mari

Tulburări ale sistemului nervos Rare: creşterea frecvenţei de apariţie a crizelor epileptice (vezi pct 4.5).

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Mai puţin frecvente: febra a fost observată după administrarea folinatului de calciu sub formă de soluţie injectabilă.

Asocierea folinat de calciu/5-fluorouracil

În general, profilul de siguranţă depinde de schema terapeutică aplicată pentru 5-fluorouracil, deoarece folinatul de calciu amplifică reacţiile toxice induse de către acesta.

Tulburări metabolice și de nutriție Cu frecvență necunoscută: hiperamonemie

Tulburări hematologice și limfatice Foarte frecvente: insuficiență medulară, inclusiv cazuri fatale

Tulburări generale și la nivelul locului de administrare Foarte frecvente: mucozită, inclusiv stomatită și cheilită

Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat Frecvente: eritrodiestezie palmo-plantară

Scheme de administrare lunară:

Tulburări gastro-intestinale: Foarte frecvente: greaţă şi vărsături

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: Foarte frecvente: toxicitate severă la nivelul mucoaselor

Nu s-a observat agravarea altor tipuri de reacţii toxice induse de către 5-fluorouracil (de exemplu, neurotoxicitate).

Scheme de administrare săptămânală:

Tulburări gastro-intestinale: Foarte frecvente: diaree cu grad mare de toxicitate şi deshidratare, determinând spitalizare şi chiar deces.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Aceasta permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.