Acasă/ Medicamente/ Dexmedetomidina Kabi
N05CM18 · Hipnotice si sedative alte hipnotice si sedative Prescripție restrictivă

Dexmedetomidina Kabi 100 Micrograme/ml

Concentrat pentru soluție perfuzabilă · DCI: Dexmedetomidinum

Dexmedetomidină Kabi conţine o substanţă activă numită dexmedetomidină, care aparţine unei clase de medicamente numite sedative.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Dexmedetomidină Kabi conţine o substanţă activă numită dexmedetomidină, care aparţine unei clase de medicamente numite sedative. Este utilizat pentru asigurarea sedării (o stare de calm, de somnolenţă sau de somn) la pacienţii adulţi, în secţiile de terapie intensivă din spitale sau pentru sedarea conștientă în timpul diferitelor proceduri de diagnosticare sau chirurgicale.

Pentru sedarea pacienţilor adulţi în secţiile ATI (secţiile de anestezie-terapie intensivă), care necesită un nivel de sedare ce nu depăşeşte în profunzime capacitatea de trezire ca răspuns la stimularea verbală [care corespunde pe Scala Richmond de agitaţie şi sedare (RASS) între 0 şi -3].

Pentru sedarea pacienților adulți neintubați înainte și/sau în timpul procedurilor de diagnosticare sau procedurilor chirurgicale care necesită sedare, adică sedare procedurală/conștientă.

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Terapie intensivă în spital Dexmedetomidină Kabi vă este administrat în spital de către un medic sau o asistentă medicală, în secţia de terapie intensivă.

Sedarea procedurală/sedare conștientă Dexmedetomidină Kabi vă este administrat de către un medic sau o asistentă medicală înainte și/sau în timpul procedurilor de diagnosticare sau chirurgicale care necesită sedare, adică pentru sedare procedurală/conștientă. Medicul dumneavoastră va decide doza potrivită pentru dumneavoastră. Doza de Dexmedetomidină Kabi depinde de vârsta, constituţia şi starea generală de sănătate a dumneavoastră, de nivelul de sedare necesar şi

de modul în care dumneavoastră răspundeţi la medicament. Medicul dumneavoastră vă poate schimba doza dacă este necesar şi vă va monitoriza inima şi tensiunea arterială în timpul tratamentului. Dexmedetomidină Kabi se diluează şi vi se administrează sub formă de perfuzie (picături), într-o venă.

După sedare/trezire

  • Medicul vă va ține sub supraveghere medicală câteva ore după sedare, pentru a se asigura că vă simțiți bine.
  • Nu trebuie să plecați acasă neînsoțit.
  • Medicamentele care vă ajută să dormiți, care provoacă sedare sau analgezicele puternice pot să nu fie adecvate pentru dumneavoastră pentru o perioadă de timp după ce vi s-a administrat Dexmedetomidină Kabi. Discutați cu medicul dumneavoastră despre utilizarea acestor medicamente și despre consumul de alcool.

Dacă vi s-a administrat mai mult Dexmedetomidină Kabi decât trebuie Dacă vi se administrează prea mult Dexmedetomidină Kabi, tensiunea arterială a dumneavoastră poate să crească sau să scadă, bătăile inimii pot încetini, puteți respira mai încet şi vă puteţi simţi mai somnoros. Medicul dumneavoastră va şti să vă trateze în funcţie de starea dumneavoastră. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.

Pentru sedarea pacienţilor adulţi în secţiile ATI (secţiile de anestezie-terapie intensivă), care necesită un nivel de sedare ce nu depăşeşte în profunzime capacitatea de trezire ca răspuns la stimularea verbală [corespunzător Scalei de agitație-sedare Richmond (RASS) între 0 şi -3].

Numai pentru administrare în spital. Dexmedetomidină Kabi trebuie administrat de către personalul medical specializat în abordarea terapeutică a pacienţilor care necesită terapie intensivă.

Doze Pacienţii deja intubaţi şi sedaţi pot fi trecuţi la administrarea de dexmedetomidină, cu un debit de perfuzare iniţial de 0,7 micrograme/kg/oră, care poate fi apoi ajustat treptat în intervalul dozelor de la 0,2 la 1,4 micrograme/kg/oră, pentru a se realiza nivelul de sedare dorit, dependent de răspunsul pacientului. Trebuie luat în considerare un debit de perfuzare iniţial mai redus pentru pacienţii fragili. Dexmedetomidina este foarte eficace şi debitul de perfuzare este exprimat per oră. După ajustarea dozei, un nou nivel de sedare la starea de echilibru poate să nu fie atins până la maximum o oră.

Doza maximă

Nu trebuie depăşită doza maximă de 1,4 micrograme/kg/oră. Pacienţii la care nu se poate obţine un nivel de sedare adecvat cu doza maximă de dexmedetomidină trebuie trecuţi la administrarea unui medicament sedativ alternativ.

Administrarea unei doze de încărcare de Dexmedetomidină Kabi pentru sedare în secţiile ATI nu este recomandată şi este asociată cu reacţii adverse crescute. Se pot administra propofol sau midazolam, dacă este necesar, până când se stabilesc efectele clinice ale dexmedetomidinei.

Durata

Nu există experienţă privind administrarea Dexmedetomidină Kabi pentru o durată de peste 14 zile. Administrarea Dexmedetomidină Kabi pentru perioade mai îndelungate decât aceasta trebuie periodic reevaluată.

Pentru sedarea pacienților adulți neintubați înainte și/sau în timpul procedurilor de diagnosticare sau chirurgicale care necesită sedare, adică sedare procedurală/ conștientă.

Dexmedetomidină Kabi trebuie administrat numai de către personalul medical calificat în abordarea terapeutică prin anestezie a pacienților în sala de operație sau în timpul procedurilor de diagnosticare. Când se administrează Dexmedetomidină Kabi pentru sedare conștientă, pacienții trebuie monitorizați continuu de către persoane care nu sunt implicate în desfășurarea procedurii de diagnosticare sau chirurgicale. Pacienții trebuie monitorizați continuu pentru semnele precoce de hipotensiune arterială, hipertensiune arterială, bradicardie, deprimare respiratorie, obstrucție a căilor respiratorii, apnee, dispnee și/sau reducere a saturației oxigenului (vezi pct. 4.8).

Oxigenul suplimentar trebuie să fie imediat disponibil și furnizat atunci când este indicat. Saturația oxigenului trebuie monitorizată prin pulsoximetrie.

Dexmedetomidină Kabi se administrează sub formă de perfuzie de încărcare, urmată de perfuzie de întreținere. În funcție de procedură, poate fi necesară administrarea concomitentă de anestezie locală sau analgezie, pentru a se obține efectul clinic dorit. Se recomandă analgezie sau sedative suplimentare (de exemplu, opioide, midazolam sau propofol) în cazul procedurilor dureroase sau dacă este necesară o sedare mai profundă. Timpul de înjumătățire plasmatică în urma distribuției farmacocinetice a Dexmedetomidină Kabi a fost estimat a fi de aproximativ 6 minute, aspect ce poate fi luat în considerare, împreună cu efectele altor medicamente administrate concomitent, atunci când se evaluează timpul corespunzator necesar pentru stabilirea treptată a dozei de Dexmedetomidină Kabi în vederea obținerii efectului clinic dorit.

Inițierea sedării procedurale:

  • O perfuzie de încărcare cu doza de 1,0 micrograme/kg, administrată în decurs de 10 minute. Pentru procedurile mai puțin invazive, cum sunt chirurgia oftalmică, poate fi adecvată o perfuzie de încărcare cu doza de 0,5 micrograme/kg, administrată timp de 10 minute.

Menținerea sedării procedurale:

  • Perfuzia de întreținere este inițiată, în general, cu doza de 0,6-0,7 micrograme/kg/oră și este ajustată pentru a obține efectul clinic dorit, dozele variind între 0,2 și 1 micrograme/kg/oră. Viteza perfuziei de întreținere trebuie ajustată pentru a atinge nivelul de sedare vizat.

Grupe speciale de pacienţi

Vârstnici În mod normal, nu este necesară ajustarea dozei la pacienții vârstnici (vezi pct. 5.2). Pacienții vârstnici par să aibă un risc crescut de hipotensiune arterială (vezi pct. 4.4), dar datele limitate disponibile privind sedarea procedurală nu sugerează o dependență clară de doză.

Insuficienţă renală Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală.

Insuficienţă hepatică Dexmedetomidina este metabolizată în ficat şi trebuie administrată cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă hepatică. Poate fi luată în considerare o doză de întreţinere redusă (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

Copii şi adolescenţi Siguranța și eficacitatea Dexmedetomidină Kabi la copii cu vârsta cuprinsă între 0 și 18 ani nu au fost stabilite. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 4.8, 5.1 şi 5.2, însă nu se poate face nicio recomandare cu privire la doze.

Mod de administrare

Administrare intravenoasă. Dexmedetomidină Kabi trebuie administrat numai ca perfuzie intravenoasă, după diluare, utilizând un dispozitiv de perfuzare controlată.

Pentru instrucţiuni privind diluarea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • dacă sunteți alergic la dexmedetomidină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
  • dacă aveţi vreo tulburare a ritmului bătăilor inimii (bloc cardiac gradul 2 sau 3);
  • dacă aveţi tensiunea arterială foarte mică, care nu răspunde la tratament;
  • dacă aţi avut recent un accident vascular cerebral sau altă afecţiune gravă ce afectează irigarea cu sânge a creierului.

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi enumerați la pct 6.1. Bloc cardiac evolutiv (gradul 2 sau 3), dacă nu este controlat prin pacemaker. Hipotensiune arterială necontrolată. Afecţiuni cerebrovasculare acute.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Înainte de a vi se administra acest medicament, adresați-vă medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă vă aflaţi în oricare dintre următoarele situaţii, întrucât Dexmedetomidină Kabi trebuie utilizat cu precauţie:

  • dacă aveţi un ritm al bătăilor inimii anormal de lent (fie din cauza bolii sau a efortului fizic susţinut), deoarece poate crește riscul de stop cardiac;
  • dacă aveţi tensiune arterială mică;
  • dacă aveţi un volum redus de sânge, de exemplu după sângerare;
  • dacă aveţi anumite afecțiuni ale inimii;
  • dacă sunteţi vârstnic;
  • dacă aveţi o tulburare neurologică (de exemplu, o leziune la nivelul capului sau măduvii spinării, sau

accident vascular cerebral);

  • dacă aveţi probleme severe ale ficatului;
  • dacă aţi avut vreodată febră mare după utilizarea anumitor medicamente, în special după anestezice.

Acest medicament poate cauza apariția unor cantități mari de urină și sete excesivă; contactați un medic dacă apar aceste reacții adverse. Vezi pct. 4 pentru mai multe informații.

La utilizarea acestui medicament s-a observat un risc crescut de mortalitate la pacienții cu vârsta de 65 de ani sau mai puțin, în special la pacienții internați în secția de terapie intensivă din alte motive decât după o intervenție chirurgicală, având o afecțiune mai severă la internarea în secția de terapie intensivă și fiind mai tineri. Medicul va decide dacă acest medicament este încă potrivit pentru dumneavoastră. Medicul va lua în considerare beneficiul și riscurile acestui medicament pentru dumneavoastră, comparativ cu tratamentul cu alte sedative.

Monitorizare Dexmedetomidină Kabi este destinat utilizării în secţia de terapie intensivă, în sala de operație și în timpul procedurilor de diagnosticare. Nu se recomandă utilizarea acestui medicament în alte medii. Toţi pacienţii trebuie monitorizaţi cardiac în mod continuu în timpul perfuzării Dexmedetomidină Kabi. Respiraţia trebuie monitorizată la pacienţii neintubaţi, din cauza riscului de deprimare respiratorie și, în unele cazuri, de apnee (vezi pct. 4.8.).

Timpul de recuperare după administrarea dexmedetomidinei a fost raportat a fi de aproximativ o oră. Atunci când este admistrată în ambulatoriu, monitorizarea trebuie să continue timp de cel puțin o oră (sau mai mult, în funcție de starea clinică a pacientului), cu supraveghere medicală continuată timp de cel puțin o oră, pentru a asigura siguranța pacientului.

Precauții generale

Dexmedetomidină Kabi nu trebuie administrat in bolus, iar în secţiile ATI nu se recomandă administrarea unei doze de încărcare. Prin urmare, persoanele care administrează medicamentul trebuie să fie pregătite să folosească un sedativ alternativ pentru controlul agitaţiei sau în timpul procedurilor, mai ales în timpul primelor ore de tratament. În timpul sedării procedurale, se poate administra in bolus o doză mică dintr-un alt sedativ, dacă este necesară o creștere rapidă a nivelului de sedare. S-a observat că anumiţi pacienţi cărora li s-a administrat Dexmedetomidină Kabi pot fi treziţi şi sunt atenţi când sunt stimulaţi. Acest aspect singular nu trebuie considerat ca dovadă a lipsei de eficacitate, în absenţa altor semne şi simptome clinice.

În mod normal, dexmedetomidina nu provoacă sedare profundă, iar pacienții pot fi ușor stimulați. Prin urmare, dexmedetomidina nu este adecvată la pacienții care nu tolerează acest profil de efecte, de exemplu pentru cei care necesită sedare profundă continuă.

Dexmedetomidină Kabi nu trebuie utilizat ca agent de inducție a anesteziei generale pentru intubare sau pentru a asigura sedarea în timpul administrării de miorelaxante.

Dexmedetomidina nu are proprietăți anticonvulsivante ca alte sedative și, prin urmare, nu suprimă activitatea convulsivă de bază.

Este necesară prudenţă dacă se administrează dexmedetomidină concomitent cu alte substanţe cu acţiune sedativă sau cardiovasculară, întrucât pot să apară efecte suplimentare.

Dexmedetomidină Kabi nu se recomandă la pacienții care necesită sedare controlată. Nu există date adecvate.

Atunci când Dexmedetomidină Kabi este utilizat în ambulatoriu, în mod normal, pacienții trebuie externați în grija unei terțe părţi adecvate. Pacienții trebuie sfătuiți să evite conducerea vehiculelor sau alte activităţi periculoase și, dacă este posibil, utilizarea altor substanțe cu efect sedativ (de exemplu, benzodiazepine, opioide, alcool) pentru o perioadă de timp adecvată, care se estimează pe baza efectelor observate ale dexmedetomidinei, procedurii efectuate, medicamentelor administrate concomitent, vârstei și stării pacientului.

Se recomandă prudență la administrarea dexmedetomidinei la pacienții vârstnici. Pacienții vârstnici cu vârsta de peste 65 de ani pot fi mai predispuși la hipotensiune arterială în cazul administrării dexmedetomidinei, inclusiv la doza de încărcare în timpul procedurilor. Trebuie luată în considerare o reducere a dozei. Vezi pct. 4.2.

Mortalitatea la pacienții cu vârsta ≤ 65 de ani, internaţi în secţiile de anestezie şi terapie intensivă (ATI) În studiul pragmatic, controlat, randomizat, SPICE III, efectuat la 3904 pacienți adulți aflaţi în stare critică în ATI, dexmedetomidina a fost utilizată ca sedativ de primă linie și a fost comparată cu tratamentul uzual. Nu a existat nicio diferență globală în ceea ce privește mortalitatea la 90 de zile între grupul de tratament cu dexmedetomidină și grupul cu tratament uzual (mortalitate 29,1% în ambele grupuri), dar a fost observată o heterogenitate a efectului cauzat de vârstă asupra mortalității. Dexmedetomidina a fost asociată cu o mortalitate crescută la grupa de vârstă ≤ 65 de ani (raportul probabilității 1,26; interval de încredere 95% 1,02 până la 1,56), comparativ cu sedativele alternative. Deși mecanismul este neclar, cea mai semnificativă heterogenitate a efectului vârstei asupra mortalității a fost la pacienții internați din alte motive decât pentru îngrijirea postoperatorie și a crescut odată cu creșterea scorurilor APACHE II și odată cu scăderea vârstei. Aceste constatări trebuie evaluate în raport cu beneficiul clinic așteptat al dexmedetomidinei, comparativ cu alte sedative administrate la pacienții mai tineri.

Efecte cardiovasculare și precauții Dexmedetomidina reduce frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială prin simpatoliză centrală, dar la concentraţii mai mari provoacă vasoconstricţie periferică, care determină hipertensiune arterială (vezi pct. 5.1). În consecinţă, dexmedetomidina nu este adecvată la pacienţi care prezintă instabilitate cardiovasculară severă.

Trebuie acordată atenţie când se administrează dexmedetomidină la pacienţi cu bradicardie preexistentă. Datele cu privire la efectele dexmedetomidinei la pacienţi cu frecvenţa cardiacă <60 sunt foarte limitate şi este necesară o atenţie deosebită la aceşti pacienţi. În mod normal, bradicardia nu necesită tratament, dar, atunci când este nevoie, a răspuns frecvent la medicamente anticolinergice sau la reducerea dozei. Pacienţii care depun efort fizic susţinut şi au frecvenţa cardiacă bazală lentă pot fi deosebit de sensibili la efectele bradicardice ale agoniştilor receptorilor alfa-2 şi s-au raportat cazuri de stop sinusal tranzitoriu. De asemenea, au fost raportate cazuri de stop cardiac, adesea precedat de bradicardie sau bloc atrioventricular (vezi pct. 4.8).

Efectele hipotensive ale dexmedetomidinei pot fi de importanţă mai mare la acei pacienţi cu hipotensiune arterială preexistentă (mai ales dacă nu răspund la terapia cu vasopresoare), hipovolemie, hipotensiune arterială cronică sau rezervă funcţională redusă, cum sunt pacienţii cu disfuncţie ventriculară severă şi pacienţii vârstnici, iar în aceste cazuri este necesară o atenţie deosebită (vezi pct. 4.3). Hipotensiunea arterială nu necesită în mod normal tratament special, dar, atunci când este nevoie, persoanele care administrează medicamentul trebuie să fie pregătite să intervină prin reducerea dozei, administrarea de lichide şi/sau medicamente cu efect vasoconstrictor.

Pacienţii cu activitate autonomă periferică afectată (de exemplu, din cauza leziunii măduvii spinării) pot prezenta modificări hemodinamice mai pronunţate după administrarea dexmedetomidinei şi, prin urmare, trebuie trataţi cu grijă.

Hipertensiunea arterială tranzitorie s-a observat, în primul rând, în timpul administrării dozei de încărcare, în asociere cu efectele de vasoconstricţie periferică ale dexmedetomidinei şi nu se recomandă administrarea unei doze de încărcare în cazul sedării în secţiile ATI. În general, tratamentul hipertensiunii arteriale nu a fost necesar, dar se poate recomanda scăderea debitului de perfuzare continuă.

Vasoconstricţia locală la o concentraţie mai mare poate fi de importanţă mai mare la pacienţii cu afecţiune ischemică cardiacă sau afecţiune cerebrovasculară severă, care trebuie monitorizaţi cu atenţie. Trebuie luată în considerare reducerea dozei sau întreruperea administrării la un pacient la care apar semne de ischemie miocardică sau cerebrală.

Se recomandă prudență atunci când se administrează dexmedetomidină împreună cu anestezie spinală sau epidurală, din cauza posibilului risc crescut de hipotensiune arterială sau bradicardie.

Pacienți cu insuficiență hepatică O atenţie deosebită trebuie acordată pacienţilor cu insuficienţă hepatică severă, pentru că o doză excesivă poate creşte riscul de reacţii adverse, supra-sedare sau efect prelungit, ca rezultat al eliminării reduse a dexmedetomidinei.

Pacienți cu afecţiuni neurologice Experienţa privind utilizarea dexmedetomidinei în caz de afecţiuni neurologice severe, cum este traumatismul cranian şi după intervenţie neurochirurgicală, este limitată şi trebuie utilizată cu prudenţă în aceste cazuri, mai ales dacă este necesară sedarea profundă. Dexmedetomidina poate reduce fluxul sanguin cerebral şi presiunea intracraniană, iar acest aspect trebuie luat în considerare în alegerea tratamentului.

Alte precauţii Agoniştii alfa-2 au fost rar asociaţi cu reacţii de sevraj, când s-a întrerupt brusc administrarea după utilizarea prelungită. Trebuie luată în considerare această posibilitate dacă pacientul devine agitat şi prezintă hipertensiune arterială la scurt timp după oprirea administrării dexmedetomidinei.

Dexmedetomidina poate induce hipertermie, care poate fi rezistentă la metodele uzuale de răcire. Tratamentul cu dexmedetomidină trebuie întrerupt în caz de febră inexplicabilă, persistentă și nu se recomandă administrarea la pacienții cu hipertermie senzitivă malignă.

A fost raportat diabet insipid în asociere cu tratamentul cu dexmedetomidină. Dacă apare poliurie, se recomandă oprirea tratamentului cu dexmedetomidină și verificarea nivelului seric de sodiu și osmolalitatea urinei.

Dexmedetomidină Kabi conține sodiu Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu conţine sodiu”.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Spuneţi medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luați orice alte medicamente.

Următoarele medicamente pot intensifica efectul Dexmedetomidină Kabi:

  • medicamente care vă ajută să dormiţi sau care provoacă sedare (de exemplu, midazolam, propofol);
  • medicamente pentru durere puternică (de exemplu, opioide precum morfina, codeina);
  • medicamente anestezice (de exemplu, sevofluran, isofluran).

Dacă luaţi medicamente care vă reduc tensiunea arterială şi ritmul bătăilor inimii, administrarea acestora în asociere cu Dexmedetomidină Kabi poate intensifica acest efect. Dexmedetomidină Kabi nu trebuie utilizat cu medicamente care provoacă paralizie temporară.

Au fost efectuate studii privind interacţiunile numai la adulţi.

Administrarea dexmedetomidinei în asociere cu anestezice, sedative, hipnotice şi opioide este posibil să determine o intensificare a efectelor, inclusiv efectele sedative, anestezice și cardiorespiratorii. Studiile specifice au confirmat potențarea efectelor în cazul administrării în asociere cu isofluran, propofol, alfentanil şi midazolam.

Nu s-a demonstrat nicio interacţiune farmacocinetică între dexmedetomidină şi isofluran, propofol, alfentanil şi midazolam. Cu toate acestea, din cauza interacţiunilor farmacodinamice posibile, când se administrează în asociere cu dexmedetomidină, poate fi necesară o reducere a dozei de dexmedetomidină sau de anestezic, sedativ, hipnotic sau opioid administrat concomitent.

Inhibarea enzimelor de tip CYP, inclusiv CYP2B6, de către dexmedetomidină a fost studiată în incubaţiile microzomilor de ficat uman. Studiile in vitro sugerează că in vivo există potenţial de interacţiune între dexmedetomidină şi substratele cu metabolizare predominantă prin intermediul CYP2B6.

Efectul inductor al dexmedetomidinei in vitro a fost observat pe substraturile enzimatice CYP1A2, CYP2B6, CYP2C8, CYP2C9 şi CYP3A4, iar efectul inductor in vivo nu poate fi exclus. Semnificaţia clinică nu este cunoscută.

Trebuie luată în considerare posibilitatea efectelor intensificate de hipotensiune arterială şi bradicardie la pacienţii cărora li se administrează alte medicamente care provoacă aceste efecte, cum sunt beta-blocantele, cu toate că, într-un studiu de interacţiune cu esmolol efectele suplimentare au fost uşoare.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea să fiți gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă, adresați-vă medicului dumneavoastră pentru recomandări înainte de a utiliza acest medicament.

Dexmedetomidină Kabi nu trebuie utilizat în timpul sarcinii sau alăptării decât dacă este absolut necesar.

Sarcina Nu există date sau există date limitate privind utilizarea dexmedetomidinei la femeile gravide.

Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Dexmedetomidină Kabi nu trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă starea clinică a femeii necesită tratament cu dexmedetomidină.

Alăptarea Dexmedetomidina este excretată în laptele uman, deşi concentrațiile vor fi sub limita de detecţie la 24 de ore după întreruperea tratamentului. Nu poate fi exclus riscul pentru sugari. Trebuie luată o decizie privind întreruperea alăptării sau întreruperea tratamentului cu dexmedetomidină, luând în considerare beneficiul alăptării pentru copil şi beneficiul tratamentului pentru mamă.

Fertilitatea În studiul privind fertilitatea la şobolan, dexmedetomidina nu a avut niciun efect asupra fertilităţii masculilor sau femelelor. Nu sunt disponibile date privind fertilitatea la om.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Rezumatul profilului de siguranţă

Reacții adverse cu frecvență necunoscută (care nu pot fi estimată din datele disponibile).

Sedarea pacienților adulți în secţiile ATI Reacţiile adverse cele mai frecvent raportate în cazul administrării dexmedetomidinei în secţiile ATI sunt hipotensiune arterială, hipertensiune arterială şi bradicardie, care apar la aproximativ 25%, 15% şi, respectiv, 13% din pacienţi. Hipotensiunea arterială şi bradicardia au fost, de asemenea, cele mai frecvente reacţii adverse grave în cazul administrării dexmedetomidinei şi au apărut la 1,7% şi, respectiv, 0,9% din pacienţii randomizaţi în secţiile ATI.

Sedare procedurală/conștientă Cele mai frecvente reacții adverse raportate în cazul administrării dexmedetomidinei în sedarea procedurală sunt enumerate mai jos (protocoalele din studiile de fază III au conținut praguri predefinite pentru a indica modificări ale tensiunii arteriale, frecvenței respiratorii și ritmului cardiac ca evenimente adverse).

  • Hipotensiune arterială (55% în grupul de tratament cu dexmedetomidină, față de 30% în grupul cu administrare de placebo, la care s-a utilizat administrarea în caz de urgență de midazolam și fentanil)
  • Deprimare respiratorie (38% în grupul de tratament cu dexmedetomidină, față de 35% în grupul cu administrare de placebo, la care s-a utilizat administrarea în caz de urgență de midazolam și fentanil)
  • Bradicardie (14% în grupul de tratament cu dexmedetomidină, față de 4% în grupul de tratament cu administrare de placebo, la care s-a utilizat administrarea în caz de urgență de midazolam și fentanil)

Descrierea reacţiilor adverse selectate Hipotensiunea arterială şi bradicardia semnificative din punct de vedere clinic trebuie tratate conform instrucţiunilor de la pct. 4.4.

La subiecţii non-ATI relativ sănătoşi, trataţi cu dexmedetomidină, bradicardia a condus ocazional la pauză sau stop sinusal. Simptomele au răspuns la manevra de ridicare a picioarelor şi la administrarea de anticolinergice, cum sunt atropina sau glicopirolatul. În cazuri izolate, bradicardia a progresat la perioade de asistolă la pacienţii cu bradicardie preexistentă. De asemenea, au fost raportate cazuri de stop cardiac, deseori precedate de bradicardie sau bloc atrioventricular.

Hipertensiunea arterială a fost asociată cu utilizarea unei doze de încărcare, iar această reacţie poate fi redusă prin evitarea utilizării unei astfel de doze de încărcare, sau prin reducerea vitezei de administrare a perfuziei sau a valorii dozei de încărcare.

Copii şi adolescenţi Copiii cu vârsta mai mare de 1 lună de la naștere au fost evaluați predominant postoperator pentru tratamentul cu durata de până la 24 de ore, în secţiile ATI și s-au demonstrat profile de siguranță similare cu cele ale adulților. Datele privind nou-născuții (săptămâna de gestație 28-44) sunt foarte limitate și restricționate la utilizarea de doze de menținere ≤0,2 μg/kg/oră. A fost raportat în literatură un singur caz de bradicardie hipotermică la un nou-născut.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478-RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conține Dexmedetomidină Kabi

  • Substanţa activă este dexmedetomidină. Fiecare ml de concentrat conţine clorhidrat de dexmedetomidină, echivalent cu dexmedetomidină 100 micrograme.
  • Celelalte componente sunt clorură de sodiu şi apă pentru preparate injectabile.

Fiecare flacon de 2 ml conţine dexmedetomidină 200 micrograme. Fiecare flacon de 4 ml conţine dexmedetomidină 400 micrograme. Fiecare flacon de 10 ml conţine dexmedetomidină 1000 micrograme. Concentraţia soluţiei finale după diluare trebuie să fie de 4 micrograme/ml sau de 8 micrograme/ml.

Cum arată Dexmedetomidină Kabi și conținutul ambalajului

Concentrat pentru soluţie perfuzabilă (concentrat steril). Concentratul este o soluţie limpede, incoloră.

Ambalaj Flacoane din sticlă de 2 ml, 4 ml sau 10 ml.

Mărimi de ambalaj 10 flacoane a câte 2 ml 25 flacoane a câte 2 ml 1 flacon a câte 4 ml 4 flacoane a câte 4 ml 10 flacoane a câte 4 ml 4 flacoane a câte 10 ml 10 flacoane a câte 10 ml

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deținătorul autorizației de punere pe piață și fabricantul

Deținătorul autorizației de punere pe piață FRESENIUS KABI ROMANIA SRL Strada Henri Coandă, Nr. 2 Oraș Ghimbav, Județ Brașov România Telefon: +4 (0)268 40 62 60 Fax: +4 (0)268 40 62 63 e-mail: office-RO@fresenius-kabi.com

Fabricantul Fresenius Kabi Austria GmbH Hafnerstrasse 36, Graz, Styria, 8055 Austria

Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spațiului Economic European și în Regatul Unit (Irlanda de Nord) sub următoarele denumiri comerciale: Numele Statului Denumirea comercială a medicamentului Membru Dexmedetomidin Kabi 100 Mikrogramm/ml Konzentrat zur Herstellung einer Austria Infusionslösung Dexmedetomidine Kabi 100 mcg/ml, Concentraat voor oplossing voor infusie Belgia Solution à diluer pour perfusion Konzentrat zur Herstellung einer Infusionslösung Дексмедетомидин Каби 100 микрограма/ml концентрат за инфузионен Bulgaria разтвор Croația Deksmedetomidin Kabi 100 mikrograma/ml koncentrat za otopinu za infuziju Dexmedetomidine/Kabi 100 μg/mL πυκνό διάλυμα για παρασκευή διαλύματος Cipru προς έγχυση Danemarca Dexmedetomidine Kabi Estonia Dexmedetomidine Kabi Finlanda Dexmedetomidine Kabi 100 µg/ml infuusiokonsentraatti, liuosta varten DEXMEDETOMIDINE KABI 100 microgrammes/mL, solution à diluer pour Franța perfusion Dexmedetomidin Kabi 100 Mikrogramm/ml Konzentrat zur Herstellung einer Germania Infusionslösung Dexmedetomidine/Kabi 100 μg/mL πυκνό διάλυμα για παρασκευή διαλύματος Grecia προς έγχυση Dexmedetomidine Kabi 100 micrograms/ml concentrate for solution for Irlanda infusion

Numele Statului Denumirea comercială a medicamentului Membru Italia Dexmedetomidina Kabi Lituania Dexmedetomidine Kabi 100 mikrogramų/ml koncentratas infuziniam tirpalui Dexmedetomidin Kabi 100 µg/ml Konzentrat zur Herstellung einer Luxemburg Infusionslösung Dexmedetomidine Kabi 100 micrograms/mL concentrate for solution for Malta infusion Regatul Unit Dexmedetomidine Kabi 100 micrograms/ml concentrate for solution for (Irlanda de Nord) infusion Norvegia Dexmedetomidine Kabi Polonia Dexmedetomidine Kabi Portugalia Dexmedetomidina Kabi Republica Cehă Dexmedetomidine Kabi Republica Slovacă Dexmedetomidine Kabi 100 µg/mL Dexmedetomidină Kabi 100 micrograme/ml concentrat pentru soluție România perfuzabilă Deksmedetomidin Kabi 100 mikrogramov/ml koncentrat za raztopino za Slovenia infundiranje Dexmedetomidina Kabi 100 µg/mL concentrado para solución para perfusión Spania EFG Suedia Dexmedetomidine Kabi Țările de Jos Dexmedetomidine Kabi 100 mcg/ml, concentraat voor oplossing voor infusie Ungaria Dexmedetomidine Kabi 100 mikrogramm/ml koncentrátum oldatos infúzióhoz

Acest prospect a fost revizuit în mai 2026.

Fiecare 1 ml de concentrat conţine clorhidrat de dexmedetomidină, echivalent cu dexmedetomidină 100 micrograme.

Fiecare flacon de 2 ml conţine dexmedetomidină 200 micrograme. Fiecare flacon de 4 ml conţine dexmedetomidină 400 micrograme. Fiecare flacon de 10 ml conţine dexmedetomidină 1000 micrograme.

Concentraţia soluţiei finale după diluare trebuie să fie de 4 micrograme/ml sau de 8 micrograme/ml.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Clorură de sodiu Apă pentru preparate injectabile

clorhidrat de dexmedetomidină, echivalent cu dexmedetomidină 100 · substanță activă
Clorură de sodiu · excipient
Apă pentru preparate injectabile · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe etichetă şi cutie, după „EXP”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Nu utilizați dacă flaconul este deteriorat sau spart.

MEDICAMENTELE EXPIRATE ȘI/SAU NEUTILIZATE TREBUIE RETURNATE LA SPITALE PUBLICE SAU PRIVATE.

Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebați farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

2 ani

Perioada de valabilitate după prima deschidere: Acest medicament trebuie utilizat imediat după prima deschidere.

Perioada de valabilitate după diluare: Stabilitatea chimică şi fizică în timpul utilizării a fost demonstrată pentru 24 de ore la 25°C și pentru 24 de ore la temperaturi cuprinse între 2°C și 8°C.

Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, perioadele de păstrare în timpul utilizării şi condiţiile de păstrare dinaintea utilizării reprezintă responsabilitatea utilizatorului şi nu trebuie sa fie mai mari de 24 de ore la 2° până la 8°C, cu excepţia cazului când diluarea a avut loc în condiţii aseptice controlate şi validate.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale pentru păstrare.

Pentru condiţiile de păstrare după diluarea medicamentului, vezi pct. 6.3.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu 10 flac. din sticla transparenta cu dop din cauciuc bromobutilicacoperit cu elastomer fluoropolimeric si capsa detasabila din Al cu 2 ml conc. pt. sol. perf. · 16654/2026/01
Cutie cu 25 flac. din sticla transparenta cu dop din cauciuc bromobutilic cu elastomer fluoropolimeric si capsa detasabila din Al cu 2 ml cu conc. pt. sol. perf. · 16654/2026/02
Cutie cu 1 flac. din sticla transparenta cu dop din cauciuc bromobutilic cu elastomer fluoropolimeric si capsa detasabila din Al cu 4 ml cu conc. pt. sol. perf. · 16654/2026/03
Cutie cu 4 flac. din sticla transparenta cu dop din cauciuc bromobutilic cu elastomer fluoropolimeric si capsa detasabila din Al cu 4 ml cu conc. pt. sol. perf. · 16654/2026/04
Cutie cu 10 flac. din sticla transparenta cu dop din cauciuc bromobutilic cu elastomer fluoropolimeric si capsa detasabila din Al cu 4 ml cu conc. pt. sol. perf. · 16654/2026/05
Cutie cu 4 flac. din sticla transparenta cu dop din cauciuc bromobutilic cu elastomer fluoropolimeric si capsa detasabila din Al cu 10 ml cu conc. pt. sol. perf. · 16654/2026/06
Cutie cu 10 flac. din sticla transparenta cu dop din cauciuc bromobutilic cu elastomer fluoropolimeric si capsa detasabila din Al cu 10 ml cu conc. pt. sol. perf. · 16654/2026/07

Documente oficiale