Diphereline 22,5 mg

Doze

Doza recomandată de Diphereline 22,5 mg este 22,5 mg triptorelină (1 flacon) administrat la fiecare 6 luni (douăzeci şi patru de săptămâni) printr-o singură injecţie intramusculară. În tratamentul concomitent şi ulterior radioterapiei cancerului de prostată hormono-dependent cu invazie locală sau metastatic, datele clinice au arătat că radioterapia urmată de 3 ani de terapie privativă de androgeni este de preferat radioterapiei urmate de 6 luni de terapie de privativă de androgeni. Vezi pct. 5.1. Durata tratamentului în terapia privativă de androgeni în recomandările medicale pentru pacienții T3-T4 care au fost supuși radioterapiei este de 2-3 ani. La pacienții cu cancer de prostata metastazat rezistent la castrare care nu au fost castrați chirurgical și au primit agoniști de GnRH, precum triptorelina, care sunt eligibili pentru tratamentul cu inhibitori ai biosintezei de androgeni, tratamentul cu un agonist GnRH trebuie continuat.

Copii şi adolescenţi Nu au fost stabilite siguranţa administrării şi eficienţa Diphereline 22,5 mg la nou-născuţi, sugari, copii şi adolescenţi şi de aceea nu este indicată administrarea de Diphereline 22,5 mg la aceste categorii de populaţie.

Pacienții cu insuficiență renală sau hepatică Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență renală sau hepatică.

Mod de administrare Ca şi în cazul altor medicamente administrate imjectabil, locul de injectare trebuie să varieze periodic.

Precauţii care trebuie luate înainte de manipularea sau administrarea medicamentului Deoarece Diphereline 22,5 mg conține o suspensie de microgranule, trebuie strict evitată injectarea accidentală intravasculară. Diphereline 22,5 mg trebuie administrat sub supravegherea medicului.

Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Utilizarea agoniștilor GnRH poate cauza o reducere a densității minerale osoase. La bărbați, datele preliminare sugerează că utilizarea unui bifosfonat în asociere cu un agonist GnRH poate reduce pierderea minerală osoasă. Este necesară o precauție specială la pacienții cu factori suplimentari de risc pentru osteoporoză (de exemplu, abuzul cronic de alcool, fumători, terapia pe termen lung cu medicamente care reduc densitatea minerală osoasă, de exemplu anticonvulsive sau corticoizi, istoric familial de osteoporoză, malnutriție). Rareori, tratamentul cu agoniști GnRH poate pune în evidență prezența unui adenom pituitar celular gonadotrof anterior necunoscut. Acești pacienți pot prezenta apoplexie hipofizară caracterizată prin cefalee bruscă, vărsături, tulburări vizuale și oftalmoplegie.

Există un risc crescut de depresie incidentă (care poate fi severă) la pacienții supuși tratamentului cu agoniști GnRH, cum ar fi triptorelina. Pacienții trebuie să fie informați în mod corespunzător și tratați corespunzător, dacă apar simptome. Pacienții cu depresie cunoscută trebuie monitorizați cu atenție în timpul tratamentului.

O atenţie specială este necesară la injectarea intramusculară în cazul pacienţilor cu tratament anticoagulant din cauza riscului potenţial de a dezvolta hematoame la locul de injecţie. Au fost raportate convulsii cu analogii GnRH, în special la femei și copii. Unii dintre acești pacienți prezentau factori de risc pentru convulsii (cum ar fi antecedente de epilepsie, tumori intracraniene sau administrarea concomitentă cu medicamente despre care se știe că prezintă risc de reacții convulsive). Au fost raportate, de asemenea, convulsii la pacienți în absența unor astfel de factori de risc. Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol sodiu (23 mg) per doză, adică practic „nu conţine sodiu.

La început, ca şi alţi agonişti de GnRH, triptorelina determină creşterea tranzitorie a nivelului seric de testosteron. În consecinţă, în primele săptămâni de tratament, ocazional, poate apărea agravarea tranzitorie a semnelor şi simptomelor cancerului de prostată. În timpul perioadei iniţiale de tratament trebuie luată în considerare administrarea concomitentă a unui anti-androgen potrivit care să contracareze creşterea iniţială a nivelului de testosteron seric şi agravarea simptomelor clinice.

Un număr mic de pacienţi poate experimenta o înrăutățire temporară a semnelor și simptomelor cancerului de prostată (exacerbare tumorală) şi o creştere temporară a durerii determinată de cancer (durere metastatică), care poate fi tratată simptomatic.

Ca şi în cazul altor agonişti GnRH, au fost observate cazuri izolate de compresie medulară sau de obstrucţie uretrală. În cazul în care apar compresia măduvei spinării sau afectare renală, trebuie iniţiat tratamentul standard al acestor complicaţii iar în cazurile extreme trebuie luată în considerare orhidectomia imediată (castrarea chirurgicală). Pe parcursul primelor săptămâni de tratament este indicată monitorizarea atentă, în special la pacienţii care suferă de metastaze vertebrale, cu risc de compresie a măduvei spinării şi la pacienţii cu obstrucţie de tract urinar. După castrarea chirurgicală, triptorelina nu induce o scădere suplimentară a nivelului seric de testosteron. După ce nivelurile testosteronului caracteristice castrării au fost atinse până la sfârșitul primei luni, nivelurile serice de testosteron se mențin atât timp cât pacienților li se administrează injecția la fiecare 6 luni (douăzeci și patru de săptămâni). Eficacitatea tratamentului poate fi monitorizată prin măsurarea nivelelor serice de testosteron și antigen specific prostatic. Pe termen lung, privarea de androgeni fie prin orhidectomie bilaterală sau prin administrarea de analogi GnRH este asociată cu un risc crescut de pierdere de masă osoasă și poate duce la osteoporoză și risc crescut de fracturi osoase. Terapia de privare de androgeni poate prelungi intervalul QT. La pacienții cu antecedente de sau factori de risc pentru prelungirea intervalului QT și la pacienții tratați cu medicamente administrate concomitent care pot prelungi intervalul QT (vezi pct 4.5) medicii trebuie să evalueze raportul risc beneficiu, inclusiv potențialul de torsadă a vârfurilor, înainte de inițierea tratamentului cu Diphereline 22,5 mg.

În plus, din datele epidemiologice, s-a observat că pacienții pot prezenta modificări metabolice (de exemplu, intoleranță la glucoză, ficat gras), sau un risc crescut de boli cardiovasculare în timpul terapiei de deprivare androgenică. Cu toate acestea, datele prospective nu au confirmat legătura dintre tratamentul cu analogi GnRH și o creștere a mortalității cardiovasculare. Pacienții cu risc crescut de boli metabolice sau cardiovasculare trebuie evaluați cu atenție înainte de începerea tratamentului și monitorizați în mod adecvat în timpul terapiei de deprivare. Administrarea de triptorelină în doze terapeutice are drept consecinţă supresarea axului hipofizaro-gonadic. De obicei, funcţia normală este reluată la oprirea tratamentului. De aceea, testele diagnostice ale axului hipofizaro-gonadic realizate în timpul şi după întreruperea tratamentului cu analogi de GnRH pot da rezultate false.

Datorită lipsei de androgeni, tratamentul cu analogi GnRH poate crește riscul de anemie. Acest risc trebuie evaluat la pacienții tratați și monitorizat în mod corespunzător.

Deoarece pacienţii diagnosticaţi cu cancer de prostată hormono-dependent cu invazie locală sau cu metastaze sunt în general, în vârstă şi au şi alte afecţiuni întâlnite frecvent la acestă categorie de vârstă, mai mult de 90% din pacienţii incluşi în studiile clinice au raportat reacţii adverse, cauzele acestora fiind adesea dificil de stabilit. Aşa cum s-a observat şi în cazul altor tratamente cu agonişti de GnRH sau după castrare chirurgicală, cele mai frecvente reacţii adverse observate legate de administrarea triptorelinei au fost datorate efectelor sale farmacologice aşteptate. Aceste efecte au inclus scăderea libidoului. Cu excepţia reacţiilor imuno-alergice (rare) şi a reacţiilor la locul de injectare (<5%), toate celelalte reacţii adverse sunt cunoscute ca având legătură cu modificarea nivelului de testosteron.

Au fost raportate următoarele reacţii adverse, considerate ca fiind cel puțin posibil legate de tratamentul cu triptorelină. Majoritatea acestor reacţii sunt cunoscute ca având legătură cu castrarea biochimică sau chirurgicală.

Sistem Organ Clasă Raportate după punerea pe piață Frecvență Foarte Mai puțin necunoscută frecvente Frecvente frecvente Rare

Tulburări Trombocitoză Anemie hematologice și limfatice Tulburări cardiace Palpitații Prelungirea QT (vezi pct. 4.4 și 4.5) Tulburări acustice Tinitus și vestibulare Vertij Tulburări oculare Deficiență vizualăSenzaţie de corp străin în ochi Tulburări vizuale Tulburări Gură uscată Durere abdominală Distensie gastrointestinale Greață Constipație abdominală

Diaree Disgeuzie Vărsături Flatulență Tulburări generale Astenie Eritem la Letargie Dureri toracice Indispoziție și la nivelul locului locul de Edem periferic Distazie de administrare injectare, Durere Boală de tip gripă inflamație și Frisoane Febră înaltă durere Somnolenţă Edem la locul de injectare Tulburări ale Hipersensibil Reacție Șoc anafilactic sistemului imunitar itate anafilactică

Investigații Creștere în Creșterea alanin- Creșterea diagnostice greutate aminotransferazei fosfatazei alcaline Creșterea aspartat-serice aminotransferazei, Creșterea creatininei sanguine Creșterea tensiunii arteriale Creșterea uremiei Creșterea gama-glutamil transferazei Scădere în greutate

Tulburări endocrine Apoplexie hipofizară Tulburări Anorexie metabolice şi de Diabet zaharat nutriţie Gută Hiperlipidemie Creşterea apetitului Tuburări musculo- Dureri de Durere Artralgii Imobilitate scheletice şi ale spate musculoschel Dureri osoase articulară ţesutului conjunctiv etală Crampe musculare Edem al Dureri ale Slăbiciune articulaţiilor extremităţilor musculară Imobilitate Mialgie musculoschele tală Osteoartrită Tulburări ale Parestezie la Amețeală Parestezie Afectarea Convulsii sistemului nervos membrele Cefalee memoriei inferioare Tulburări psihice Scăderea Pierderea Insomnie Stare de confuzie Anxietate libidoului libido-ului Iritabilitate Activitate scăzută Depresie Stare euforică Schimbări ale dispoziției Tulburări renale și Nicturie Incontinență urinare Retenție urinară urinară

Tulburări ale Disfuncție Dureri Ginecomastie aparatului genital şi erectilă pelviene Durere toracică sânului (inclusiv Atrofie testiculară eșecul Durere testiculară ejaculării, tulburarea de ejaculare) Tulburări Dispnee Ortopnee respiratorii, Epistaxis toracice şi mediastinale Afecțiuni cutanate și Hiperhidroz Acnee Bulă Edem ale țesutului ă Alopecie Purpură angioneurotic subcutanat Eritem Prurit Erupție cutanată Urticarie Tulburări vasculare Bufeuri Hipertensiun Hipotensiune e

Acestă frecvență se bazează pe frecvențe comune și efecte de clasă pentru toți agoniștii GnRHRaportat după administrarea inițială la pacienții cu adenom hipofizarÎn timpul experienței după introducerea pe piață, au fost raportate convulsii la pacienții cărora li s-au administrat analogi GnRH, inclusiv triptorelină

În prima săptămână de tratament, după prima injecţie cu un preparat cu eliberare prelungită, triptorelina determină o creştere tranzitorie a nivelului circulant al testosteronului. Datorită acestei creşteri iniţiale a nivelului de testosteron circulant, un mic procent de pacienţi (≤ 5%) pot experimenta o agravare temporară a semnelor şi simptomelor determinate de cancerul prostatic (exacerbare tumorală), de obicei manifestate prin creşterea simptomelor urinare (< 2%) şi a durerii metastatice (5%), care pot fi tratate simptomatic. Aceste simptome sunt temporare și de obicei dispar în 1-2 săptămâni.

Au apărut şi cazuri izolate de exacerbare a simptomelor bolii, fie obstrucţie uretrală, fie compresie medulară prin metastază. De aceea, pacienţii cu leziuni metastatice vertebrale şi/sau cu obstrucţie de tract urinar superior sau inferior trebuie supravegheaţi îndeaproape pe parcursul primelor săptămâni de tratament (vezi pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare). Utilizarea agoniştilor de GnRH în tratamentul cancerului de prostată se poate asocia cu accentuarea pierderii de masă osoasă şi poate determina osteoporoză şi creşterea riscului de fractură osoasă. Această situaţie poate determina de asemenea realizarea unui diagnostic incorect de metastază osoasă.

Pacienții care primesc tratament pe termen lung cu analogi GnRH în asociere cu radioterapia pot avea mai multe efecte secundare, în principal gastrointestinale și legate de radioterapie.

La pacienţii care sunt în tratament cu analogi de GnRH a fost raportată creşterea numărului de limfocite. Această limfocitoză secundară are aparent legătură cu castrarea indusă de GnRH şi pare să indice că hormonii gonadali sunt implicaţi în procesul de involuţie timică.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro